Pe 5 ianuarie 1859, potrivit calendarului iulian, 17 ianuarie, potrivit celui gregorian, adunarea electivă, formată din aleși favorabili unirii, l-a ales în unanimitate domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza.
Militant unionist, participant la evenimentele din Moldova din 1848, Cuza mai trebuia să beneficieze și de suportul celor din Țara Românească. Sugestia că l-ar putea alege și ei tot pe Cuza le-a fost făcută de delegația moldovenească plecată spre Constantinopol pentru a duce vestea alegerii făcute la Iași.
Pe 24 ianuarie, o adunare inițial divizată, îl alege tot pe Cuza drept domn al Țării Românești.
Era o unire pur formală, în acord cu condițiile impuse după Convenția de la Paris, din 1858, care era de acord cu apariția pe hartă a Principatelor Unite Moldova și Valahia, cu guverne separate.
Până la adevărata Unire, desăvârșită în 1862, mai erau multe de făcut, dar ziua de 5 ianuarie 1859 rămâne importantă în acest proces.