În memoria sa, Facultatea de Ştiinţe Miniere din Bochum îi poartă, din 1995, numele.
Savant de renume mondial, Georgius Agricola a avut contribuţii notabile în domeniile medicină, farmacie, alchimie, filologie şi pedagogie, politică şi istorie, metrologie şi ştiinţele miniere.
Lucrările sale au stat la baza dezvoltării mineralogiei (Bermannus sive de re metallica dialogus) şi geologiei (De ortu et causis subterraneum).
Opera sa principală, o carte ilustrată intitulată De re metallica libri XII (1550), cuprinde istoria tehnicii mineritului şi a metalurgiei din vremea sa.
Scrisă în limba latină, cartea a fost publicată în 1556, la Basel, la un an după moartea sa. Ulterior a fost tradusă în numeroase limbi.
Georgius Agricola, supranumit „părintele mineralogiei” şi considerat fondatorul ştiinţelor miniere, s-a născut la 24 martie 1494, la Glauchau (Saxonia), fiind al doilea născut din cei şapte copii ai unui fabricant de postav.
A studiat limbile vechi (greaca şi latina) la Universităţile din Leipzig, Bologna şi Padua.
A fost profesor de latină la Zwickau (1517-1522). Între anii 1522-1526 a studiat în Italia, obţinând doctoratul în medicină. În 1527 s-a căsătorit cu văduva Anna Meyer (din Chemnitz).
A lucrat ca medic şi farmacist la St. Joachimsthal şi, din 1530, la Chemnitz.
După moartea soţiei, în 1541, s-a recăsătorit cu Anna Schütz. A fost de două ori ales primar al oraşului Chemnitz (1546-1548 şi 1551-1553).
- O lecție de diplomație uitată: audiența lui Vasile Alecsandri la Lordul Malmesbury, șeful diplomației britanice
- Sinodul Ecumenic de la Niceea Medalion aniversar la împlinirea a 1700 de ani (325-2025)
- Închipuit urmaș al lui Genghis-Han, admirat de Hitler „Baronul sângeros”, dușmanul feroce al statului bolșevic întemeiat de Lenin
