Apoi se ascunde la liziera pădurii și așteaptă să vadă consecințele faptelor sale.
Arestarea
Adoarme cu o grenadă armată în mână și se trezește la zgomotul produs de explozia acesteia.
Rănit, ajunge cu greu îndreptul casei sale, fiind capturat viu de către organele de Miliție care încearcă mai întâi să-l ducă la Spitalul din Voinești.
Între timp apare mașina trimisă urgent de Securitatea din Târgoviște care îl preia și îl duce la Spitalul județean.
După acordarea primului ajutor sub atentă supraveghere, este transportat în sediul Securității locale care anunță la Pitești capturarea primului membru algrupării „Haiducii Muscelului”, conduse de colonelul Gh. Arsenescu.
În aceeași zi,19 martie 1949, este preluat de o echipă venită special din Pitești, condusă de căpitanul Ion Cârnu.
Anchetat și torturat sălbatic, lipsit de experiența vieții, tânărul cedează și semnează prima declarație pe 23 martie 1949.
Informațiile extrem de bogate astfel obținute îl determină pe cpt. Cârnu să recomande superiorului său, col.Nedelcu, declanșarea imediată a arestărilor.
Pe 24 martie, primii arestați de către Securitatea Județeană Muscel (maiorM. Chicoș) vor fi preotul-profesor Gheorghe Cotenescu din Stoenești (unchiul lui Geagu, cel care-l găzduise 2 zile în iunie 1948) și Alexandru (Sandu)Alexandrescu (element dispersat, dar și gazdă în iarna 1948/1949).
Pentru cpt. Cârnu este suficient să obțină de la Sandu Alexandrescu, pe 25martie, prin metode similare, confirmarea informațiilor din declarația lui Geagu datată 23 martie 1949.
Spre meritul său, singurul lucru pe care îl obține „cu lingurița”, pe 29 martie, din partea preotului Gheorghe Cotenescu, este confirmarea găzduirii nepotului său timp de o săptămână (!).
Tortura barbară și umilințele îngrozitoare la care fusese supus preotul îl făcuseră pe acesta să declare un interval mai mare, dar nu destăinuse numele celorlalți găzduitori sau membri ai organizației, deși Geagu avusese timp să-i spună tot felul de lucruri în casa din Stoenești.
Pentru Cârnu era suficient, merita cu prisosință o condamnare și preotul Cotenescu, avea acum dovada scrisă și semnată „în fața noastră”, „spre neschimbare”.
Valul de arestări înghite astfel 24 de persoane numai până la 31 martie1949.
