Polemica a apărut în luna martie, când primarul din Alost, Christoph D’Haese, a luat apărarea unui car alegoric prezentat în timpul carnavalului local şi care îi prezenta pe evreii ortodocşi sub forma unor marionete cu nasuri coroiate, înconjuraţi de şobolani şi cocoţaţi pe saci plini de bani.
Scena în cauză a suscitat un val de indignare în rândul UE şi al organizaţiilor evreieşti, însă autorităţile locale s-au apărat spunând că era vorba despre „un ritual de transgresie”, care le permite oamenilor să râdă de absolut orice.
Între timp, imaginile cu respectivul car alegoric au făcut turul Internetului, fiind comentate şi răs-comentate pe reţelele de socializare şi căpătând vizibilitate maximă.
Carul alegoric aflat în centrul scandalului
Zeci de mii de participanţi
Carnavalul atrage zeci de mii de persoane în Alost în fiecare an, pe durata celor trei zile care preced Miercurea Cenuşii, o sărbătoare catolică, scrie Le Point.
În fiecare an, înaintea Miercurii Cenuşii, Carnavalul de la Alost marcheză punctul culminant al unui an întreg de pregătiri ale localnicilor acestui oraş din Flandra orientală, din nordul Belgiei.
Exuberantă şi satirică, sărbătoarea îl are ca vedetă pe Prinţul Carnaval, care devine simbolic primar şi primeşte cheia oraşului în timpul unei ceremonii ridiculizate de ridicolul politicienilor actuali din oraş. Totul, într-o procesiune de care alegorice.
Vechime de 600 de ani
Ritualul este vechi de 600 de ani şi adună până la 100.000 de spectatori, fiind un efort colectiv al tuturor claselor sociale şi un simbol al identităţii oraşului, creat şi recreat constant de noile generaţii.
Carnavalul din Alost a fost înscris din 2010 pe lista patrimoniului imaterial UNESCO.
Christoph D’Haese a declarat pentru mass-media locale că a decis retragerea carnavalului de pe lista UNESCO după ce a aflat că această organizaţie din cadrul ONU urma să elimine ea însăşi evenimentul de pe lista patrimoniului mondial la jumătatea lunii decembrie, după eşecul discuţiilor purtate pentru găsirea unui acord.
Ofuscare
„Cetăţenii din Alost au suferit de pe urma unor acuzaţii groteşti”, a denunţat primarul belgian, citat de agenţia de presă Belga.
„Nu suntem nici antisemiţi, nici rasişti. Toţi cei care susţin acest lucru sunt de rea-credinţă. Alost va rămâne mereu capitala ironiei şi a satirei”, a adăugat oficialul belgian.
Oficialii din Alost au preferat „să sară singuri din barcă înainte de a fi împinşi”, a comentat într-un comunicat preşedintele Asociaţiei Evreilor din Europa, cu sediul la Bruxelles.
„În pofida criticilor generale, a unor reprezentaţii în mod categoric groteşti şi antisemite, Primăria din Alost a persistat într-o atitudine de sfidare şi batjocură”, a denunţat preşedintele asociaţiei, rabinul Menachem Margolin.
