A inventat ochelarii bifocali și paratrăsnetul și i-a uimit pe oamenii de știință din toată lumea cu experimentele sale din domeniul electricității.
A fost unul din semnatarii de frunte ai Declarației de Independență a Uniunii și al Constituției americane.
A fost ambasador în Anglia și apoi în Franța și secretarul Adunării din Pennsylvania.
Omul de ştiinţă, fizicianul şi politicianul Benjamin Franklin s-a născut la 17 ianuarie 1706, în oraşul Boston.
La vârsta de 12 ani, este nevoit să se angajeze ca ajutor de zeţar la tipografia fratelui său, care obișnui să-l bată.
Înzestrat cu aptitudini literare deosebite, Franklin studiază lucrările filosofice ale lui Locke.
Curând după aceasta, pleacă în Anglia, unde va lucra în mai multe tipografii.
Întorcându-se în America şi devenind proprietarul unei tipografii din Philadephia, în 1727, Franklin devine unul dintre cei mai populari exponenţi ai burgheziei din America de Nord.
El desfăşoară o vastă activitate iluministă, înfiinţează ziare şi biblioteci noi.
Din iniţiativa lui se organizează o societate filosofică iluministă, având drept scop propagarea cunoştinţelor ştiinţifice, filosofice şi politice.
În studiile sale economice şi sociologice, Franklin se manifestă ca un ideolog al tradiţiilor burgheze.
În teoria cunoaşterii, este adeptul concepţiei senzualiste, considerând senzaţia ca o reflectare a luminii materiale.
A primit titlul de Doctor în Științe din partea Universității St. Andrews.
Între 1736 și 1751 a fost șeful poștei din Philadelphia.
Înainte ca timbrele să fie folosite, o persoană când primea o scrisoare, trebuia să plătească.
În 1753, Franklin a fost numit șeful poștei tuturor coloniilor, și a schimbat sistemul de plată prin faptul că prețul trimiterii unei scrisori era în funcție de greutate și distanță.
A inventat și un dispozitiv prin care putea să măsoare distanța între două orașe.
A mers pe toate drumurile principale cu o căruță plină cu pietre, la fiecare milă, aruncau câte o piatră.
Înainte, poșta era transportată de două ori iarna, dar Franklin a angajat mai mulți poștași pentru ca poșta să fie transportată în fiecare săptămână. După patru ani, guvernul Britanic a avut pentru prima dată profit în sistemul de poștă.
Benjamin Franklin a fost inventator toată viața lui.
Cea mai faimoasă invenție era soba Franklin, care avea un randament mai mare. Guvernatorul Pennsylvaniei i-a spus să o breveteze, dar Franklin a refuzat.
Când Franklin a auzit că un european a reușit să stocheze electricitate în niște tuburi speciale, a cumpărat niște tuburi din acelea, și-a construit un laborator în casa sa.
A realizat multe experimente și a publicat o carte despre electricitate. Pe principiile sale se bazează Teoria Electricității moderne.
A trimis rezultatele experimentelor sale unor oameni de știință din Anglia și Franța, care au fost impresionați și a fost ales membru al Royal Society în 1756 și a primit Copley Medal.
În 1773 a fost ales ca unul din cei opt asociați străini ai Academiei Regale de Științe din Paris.
Franklin și-a dat seama că fulgerul este o descărcare electrică din nori.
În cartea sa a sugerat un experiment pentru a testa aceasta.
Cu ajutorul fiului său William, Franklin a realizat acest experiment în 1752. Cei doi au mers într-un câmp în timpul unei furtuni, au înălțat un zmeu, și au atras sarcina electrică cu ajutorul unei chei.
Văzând o scânteie, teoria lui era demonstrată. Franklin era și un om practic pe lângă un bun teoretician, inventând paratrăsnetul (în 1753) pentru a apăra clădirile de fulgere.
A murit la 17 aprilie 1790.
