A fost un gânditor socialist utopic, logician și precursorul clasic al algebrei moderne.
De asemenea, a fost un reprezentant de seamă al gândirii științifice și sociale progresiste cehe din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
În timpul vieții, a militat pentru inutilitatea militarismului și a războaielor. De asemenea, acesta a militat pentru o reformă totală a sistemului educațional, social și economic care să se redirecționeze interesele națiunilor către pacea mondială.
Italian
Bernard Bolzano s-a născut la 5 octombrie 1781, la Praga, într-o familie de italieni emigranţi.
A studiat filosofia, matematica şi teologia la Universitatea din Praga. La 2 octombrie 1806, a fost titularizat ca profesor de filosofia religiilor.
A devenit membru al Societăţii Regale de Ştiinţe, la 19 februarie 1815, iar în 1818, decan al Facultăţii de filosofie a Universităţii din Praga şi directorul secţiei de ştiinţe naturale din cadrul Societăţii Regale de Ştiinţe.
La index
Ulterior, dovedindu-se un critic al regalităţii şi un promotor al ideilor socialiste, a fost pus sub urmărire, îndepărtat de la catedră, iar cărţile sale au fost puse la index.
A revenit în viaţa publică în 1840, când i s-a permis să-şi publice o parte din lucrări.
Cele mai multe au fost publicate postum de fratele său.
În filosofia religiei, Bolzano a încercat să raţionalizeze catolicismul, să-l pună de acord cu simţul comun, eliminându-i elementele mistice.
În etică, Bolzano a propus ideea egalităţii „esenţiale” a tuturor fiinţelor umane, pe care a încercat să o argumenteze cu date istorice şi raţionale.
În matematică, a pregătit aparatul conceptual pentru elaborarea teoriei funcţiilor reale şi teoriei mulţimilor.
Dintre operele sale, amintim: Teoria ştiinţei (4 vol., 1837), Paradoxurile infinitului (1851) şi Fundamentele logicii (1964).
A murit la 18 decembrie 1848, la Praga.
