19 decembrie 1984: Marea Britanie este de acord să restituie Hong Kong-ul Chinei
În 1839, în Primul Război al Opiului, Marea Britanie a invadat China pentru a zdrobi opoziția față de interferența sa în afacerile economice, sociale și politice ale țării. Unul dintre primele acte de război ale Marii Britanii a fost ocuparea Hong Kong-ului, o insulă slab locuită în largul coastei din sud-estul Chinei. În 1841, China a cedat insula britanicilor prin semnarea Convenției de la Chuenpi, iar în 1842 a fost semnat Tratatul de la Nanking, care a pus capăt în mod oficial Primului Război al Opiului. La sfârșitul celui de-al Doilea Război al Opiului (1856-1860), China a fost obligată să cedeze Peninsula Kowloon, adiacentă insulei Hong Kong, împreună cu alte insule din zonă.
Noua colonie a Marii Britanii a înflorit ca centru comercial Est-Vest și ca poartă comercială și centru de distribuție pentru sudul Chinei. La 1 iulie 1898, Marii Britanii i s-a acordat o perioadă suplimentară de 99 de ani de dominație asupra coloniei Hong Kong în cadrul celei de-a doua Convenții de la Pekin. Hong Kong a fost ocupat de japonezi între 1941 și 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar a rămas în mâinile britanicilor de-a lungul diferitelor revolte politice chinezești din secolul XX.
Noul tratat care stabilea cadrul legal pentru insula Hong Kong
La 19 decembrie 1984, după ani de negocieri, liderii britanici și chinezi au semnat un pact oficial prin care se aproba cedarea coloniei în 1997, în schimbul formulării de către guvernul comunist chinez a politicii „o țară, două sisteme”. Prim-ministrul Margaret Thatcher a numit acordul „un punct de reper în viața teritoriului, în cursul relațiilor anglo-chineze și în istoria diplomației internaționale”. Hu Yaobang, secretarul general al Partidului Comunist Chinez, a numit semnarea „o zi de mare bucurie” pentru cei un miliard de locuitori ai Chinei.
La miezul nopții, la 1 iulie 1997, Hong Kong a fost predat în mod pașnic Chinei în cadrul unei ceremonii la care au participat numeroși demnitari internaționali, printre care premierul britanic Tony Blair, prințul Charles, președintele chinez Jiang Zemin și secretarul de stat american Madeleine Albright. Câteva mii de cetățeni din Hong Kong au protestat față de această predare, care, în rest, a fost una festivă și pașnică. Șeful executivului noului guvern din Hong Kong, Tung Chee Hwa, a promulgat o politică bazată pe conceptul „o țară, două sisteme”, păstrând astfel rolul Hong Kong-ului ca principal centru capitalist din Asia.
Protestele antiguvernamentale masive din Hong Kong au început în iunie 2019, când peste 1 milion de persoane au mărșăluit pentru a protesta împotriva unui proiect de lege care ar permite extrădarea persoanelor în China continentală pentru a fi judecate. Proiectul de lege a fost ulterior abandonat, dar tulburările antiguvernamentale rămân de actualitate.
