12 noiembrie 1979: Jimmy Carter oprește importurile de petrol din Iran
La începutul acelei luni, la 4 noiembrie, 66 de americani de la Ambasada SUA din Teheran fuseseră luați ostatici de un grup islamic radical. Evenimentul alarmant i-a determinat pe Carter și pe consilierii săi să se întrebe dacă același grup terorist sau alte grupuri teroriste vor încerca să atace resursele americane de petrol din regiune. La acea vreme, SUA depindea foarte mult de Iran pentru țiței, iar faptul că președintele Carter a cultivat o relație cu șahul recent destituit al Iranului le-a dat radicalilor un motiv, în opinia lor, pentru a-i lua ostatici pe americani. Neștiind dacă se plănuiau viitoare atacuri care să implice petroliere sau rafinării americane, Jimmy Carter a convenit cu departamentele Trezoreriei și Energiei ca importurile de petrol din Iran să fie întrerupte imediat. Acest lucru a pus capăt fostei asocieri prietenoase a Americii cu această națiune bogată în petrol.
Statele Unite și Iranul se bucuraseră anterior de o relație diplomatică sănătoasă; Carter a apelat chiar la ajutorul șahului iranian Mohammad Reza Pahlavi pentru a relua negocierile de pace dintre Israel și Egipt. De asemenea, Carter a solicitat ajutorul Iranului în susținerea negocierilor de neproliferare nucleară cu Uniunea Sovietică. Carter și șahul și-au afirmat dorința de a colabora în domeniul energiei alternative și al conservării petrolului. Odată, Carter a lăudat chiar Iranul condus de șah ca fiind „o insulă de stabilitate” în Orientul Mijlociu.
În timp ce Carter și șahul plănuiau o colaborare mai strânsă în ceea ce privește problemele energetice și procesul de pace din Orientul Mijlociu, în Iran se pregătea o revoluție islamică. Șahul, care era criticat de revoluționari ca fiind în slujba influențelor malefice ale Occidentului, a fost înlăturat în ianuarie 1979 și înlocuit de un regim clerical condus de ayatollahul Khomeini. În octombrie 1979, șahul exilat a venit în Statele Unite pentru a se trata de cancer. Ospitalitatea lui Carter față de șah a înfuriat grupul de studenți iranieni radicali care, la 4 noiembrie, a luat cu asalt ambasada SUA din Teheran, rezultând 66 de americani ostatici.
Criza ostaticilor a durat 444 de zile și a erodat popularitatea lui Carter, care a pierdut candidatura pentru realegere în fața republicanului Ronald Reagan. Reagan a continuat să fie președinte din 1981 până în 1989.
