Trenul a plecat din Galați
Un convoi militar (trenul de etapă E-1) constituit dintr-o garnitură de 26 de vagoane a părăsit orașul Galați, după ce Brăila a fost ocupată de trupele germane, și s-a deplasat spre Iași. Vagoanele erau neîncăpătoare pentru numărul mare de soldați, români și ruși. Nu lipseau nici civilii care fugeau din fața armatelor lui von Mackensen. Ulterior s-a estimat că aproximativ 1.000 de pasageri se aflau în acest tren militar. Mulți călătoreau, cum mai vedem și astăzi prin India, pe acoperișurile vagoanelor, pe scări sau între tampoanele de legătură.
Frânele și aglomerația au decis soarta oamenilor
Trenul s-a oprit de câteva ori pe drum pentru a se aproviziona cu lemne, dat fiind că lipseau cărbunii. Drept urmare. trenul a ajuns în gara Bârnova în noaptea dintre 30/31 decembrie 1916 (stil vechi). Frânele cu aer de tip Westinghouse au fost reverificate, dar nu au fost semnalate niciun fel de probleme de funcționare. Drept urmare, trenul tractat de două locomotive, a plecat în direcția Iași la ora 1 am. Porțiunea de cale ferată dintre Bârnova și Ciurea era în pantă. În timpul coborârii, mecanicii primei locomotive au încercat să frâneze pentru a reduce viteza, dar frânele de contrapresiune ale vagoanelor nu au funcționat. Totuși, 23 dintre vagoane erau echipate cu frâne de mână, așa că mecanicii au lansat semnale acustice către controlorii din vagoane pentru a le acționa însă, din cauza aglomerrației, aceștia nu au putut ajunge la ele.
Numai locomotiva și trei vagoane, din 26, au rămas pe șine
Recepționând semnalele lansate de mecanicii locomotivei, angajații căilor ferate din stația Ciurea au activat un macaz astfel încât trenul să intre pe linia 2 și să se evite coliziunea cu vagoanele cu păcură care staționau pe linia 1. Din cauza vitezei foarte mari și a unghiului mare de cotire numai locomotiva și încă un vagon au reușit să treacă pe linia 2; celelalte vagoanele, cu excepția celor două care au rămas pe linie, au deraiat. Din c
te se pare, cel puțin un vagoane a izbit cisternele de combustibil declanșând o explozie și un incediu enorm.
Guvernul a limitat răspândirea veștilor pentru a nu demoraliza populația
În acest accident feroviar și-au pierdut viața aproximativ 1.000 de persoane. Trupurile extrase dintre resturile de metal contorsionat ale garniturii au fost depuse în gara Ciurea. În ciuda numeroaselor apeluri pentru identificarea lor, puține nume s-au aflat.Pentru a nu demoraliza și mai mult populația, guvernul a limitat răspândiriea detaliilor legate de importanța dezastrului de la Ciurea în presa vremii. Nicio anchetă oficială asupra evenimentelor din gara Ciurea nu a fost realizată astfel încât nu se știe de ce frânele nu au putut fi acționate la coborâre, deși fuseseră verificate în prealabil, și nici de ce linia 1 era ocupată de garnitura de cisterne, când aceasta trebuia să fie liberă. Se crede că unul dintre pasagerii din primele două sau trei vagoane a închis robinetul de aer comprimat din greșeală și aerul nu s-a putut propaga către frânele celorlalte vagoane. Catastrofa de la Ciurea este cel mai mare accident feroviar din România și al treilea ca mărime la nivel mondial.
