Leon Troţki, care la vremea aceea locuia la Viena, era personajul central al eforturilor depuse pentru lansarea ziarului, şi editor, scrie history.info.
Viena era în acea perioadă unul dintre cele mai importante centre culturale şi ştiinţifice din lume.
În Viena locuiau circa două milioane de persoane, ceea ce făcea din acest oraş european al patrulea cel mai mare din lume, după Londra, New York şi Paris. Printre acestea, mai multe nume care au rămas în istorie într-un fel sau altul.
În afara lui Troţki, la Viena mai locuia şi Sigmund Freud, părintele psihanalizei, iar în acelaşi an tânărul Adolf Hitler a locuit acolo o perioadă. Ferdinand Porsche, inginerul care a fondat compania celebră Porsche, lucra, la rândul său, pentru constructorul de automobile austro-ungar Austro-Daimler.
Tot la Austro-Daimler era angajat şi tânărul Josip Broz Tito, care ulterior a ajuns liderul suprem al Iugoslaviei, Mareşalul Tito.
Tot la Viena trăiau şi numeroşi oameni de ştiinţă influenţi, precum Erwin Schrodinger şi Ernst Mach, precum şi artişti – Gustav Klimt, Oskar Kokoschika şi Otto Wagner.
Printre redactorii Pravdei de la Viena se numărau Victor Kropp, Adolf Joffe şi Matvei Skobelev.
Ediţii tipărite ale ziarului erau introduse, ca marfă de contrabandă, de la Viena în Imperiul Rus, pe căi secrete, pentru a evita cenzura.
Ziarul s-a mutat de la Viena la Sank Petersburg în 1912. Primul număr apărut în Sankt Petersburg a fost sub coordonarea lui Vladimir Ilici Lenin.
Publicaţia a apărut la 5 mai 1912 (22 aprilie 1912). Era pentru prima oară când „Pravda” era publicat legal ca ziar politic. Printre alţii, apariţia sa a fost sprijinită şi de Maxim Gorki.
Prima ediţie din 5 mai 1912 costa 5 kopeici şi avea patru pagini cu articole despre chestiuni economice, mişcări muncitoreşti, greve şi poeme proletare.
Pravda a devenit organul principal al Comitetului Central al Partidului Comunist din URSS. Ziarul apare şi azi.
