Sankt Petersburg. Epopeea unui nume pierdut și recuperat

 

Acum 28 de ani, cetatea imperială a țarilor își recupera numele original, în urma unui referendum.

Sankt Petersburg a fost botezat și rebotezat de mai multe ori de-a lungul istoriei sale, relatează cotidianul francez Le Figaro, care dedică un amplu articol frumosului oraș rusesc.

Trei nume pentru un oraș. În 1991, fosta capitală a Imperiului rus se numește din nou Sankt Petersburg.

Este pentru a treia oară de la crearea sa în secolul al XVIII-lea când orașul își schimbă numele.

1703: Sankt Petersburg, creația nebună a lui Petru I

Orașul se naște din dorința unui om, Petru I. Acest țar din dinastia Romanov decide să ridice noua capitală în delta Nevei. Dorește să deschidă Imperiul Rus către Marea Baltică, să creeze un port, o ferestră către Europa.

Dar locul este improbabil, un teren neospitalier, cucerit de la suedezi. O nebunie? Un capriciu? Cert e că în mai 1703 primele pietre ale fortăreței lui Petru și Pavel sunt puse într-un context complicat: în plin Mare Război al Nordului (1700-1721), dintre Rusia și Suedia.

Monarhul alege planul Amsterdamului drept model pentru viitorul său oraș. Și planifică totul: crearea de canale, poduri… Ani de munci de asanare și amenajări.

La moartea lui Petru cel Mare, în 1725, capitala sa este departe de a fi terminată, este încă un imens șantier.

Lucrările au fost continuare de succesorii săi.

1914, Petrograd, rusificarea numelui

În vara lui 1914, Nicolae al II-lea, în război cu Germania, rusifică numele orașului, cu consonanță prea germanică (Sankt Petersburg înseamnă ”orașul Sfântului Petru”, în germană). Așa că orașul ia numele de Petrograd, orașul lui Petru.

Nicolae al II-lea, contestat în Rusia, a decis să se arunce în Primul Război Mondial, sperând că poporul îi va fi alături. Dar această strategie a precipitat căderea lui: țarul a fost înlăturat de Revoluția bolșevici în 1917.

Și când bolșevicii, pretextând amenințarea germană, părăsesc Petrograd și se mută la Moscova în martie 1918, orașul își pierde statutul de capitală a Rusiei.

1924, Leningrad, omagiu tătucului revoluției ruse

La moartea lui Vladimir Ilici Ulianov (Lenin) în 1924, orașul este rebotezat. În memoria liderului revoluției din octombrie, capătă un nume revoluționar.

Ruptură totală față de trecutul imperial, chiar dacă orașul a fost leagănul revoluțiilor din 1905 și 1917.

Această conotație ideologică este fără incidență asupra fizionomiei sale.

Începând cu 1941, asediat de germani, bombardat intens, confruntat cu foametea, Leningrad ajunge oraș martir. Uimește lumea cu rezistența lui eroică.

1991: Sankt Petersburg, revenirea la origini

La 13 iunie 1991, locuitorii Leningradului sunt consultați prin referendum în legătură cu restabilirea denumirii istorice. Campania electorală e dură. Susținătorii lui Lenin și cei ai lui Petru cel Mare sunt în confruntare directă. Mihail Gorbaciov, președintele URSS, intervine direct la televiziune pentru a convinge alegătorii să nu abandoneze Leningradul.

Populația se pronunță: 54,86% în favoarea Sankt Petersburgului, întorcând spatele comunismului.

A trebuit să se aștepte 1 octombrie pentru care orașul să-și recâștige oficial numele original.