Caracalul (actualul oraş), Comoştenii (j. Dolj) şi Drincea (j. Mehedinţi), plus ceea ce vânduse jupaniţa Marga şi fiii ei Matei şi Vâlsan: Izlazul (j. Teleorman), Gârvovul (j. Romanaţi) şi Fălcoii (j. Romanaţi). „încă au vândut şi din partea lui Basarab voievod şi a lui Preda ban”: Cioroiaşi (j. Dolj), Vultureşti, F… şi C… (lângă Hotarele, j. Ilfov), Coşcodia (j. Mehedinţi), Livezile şi Vârâţi (j. Dolj), Slavona (?) şi Povariul (lângă Livezi, j. Dolj).
Acestea stau scrise în hrisovul din 1589 al lui Mihnea Turcitul, dat lui Nica postelnic al doilea, jupaniţei sale Măria, fiica Ancăi din Coiani şi fiului ei Şerban al doilea paharnic, viitorul Radu Şerban voievod, adică urmaşilor în viaţă ai lui Radu postelnic, cel de al treilea dintre fraţii
Scopul cercetărilor întreprinse de Mihnea Turcitul în legătură cu averea Craioveştilor este arătat astfel:
„Din vreme ce m-a dăruit Dumnezeu cu domnia şi cu sceptrul… a doua oară, m-am nevoit şi am voit să cercetez şi să adeverez rândul averilor Craioveştilor … ca să aleg domnia mea din averea Craioveştilor partea răposatului Basarab voievod şi partea fratelui lui Preda ban şi să alegem zestrea jupaniţei Marga cea bătrână, sora lui Basarab voievod şi a lui Preda ban, ca să fie partea răposatului Basarab voievod partea domnească, ca după trecerea domniei mele, pe cine va alege… Dumnezeu să fie cârmuitor şi domn al Ţării Româneşti… domnia lui să stăpânească partea lui Basarab voievod, pentru că s-a ridicat domn al Ţării Româneşti.
Iar partea fratelui său Preda ban să fie a cui se va alege din trupul lui, iar zestrea surorii lui, jupâniţa Marga cea Bătrână, să o ţie şi să o stăpânească nepoţii şi strănepoţii ei…”.
În această împrejurare, domnul procedează într-un mod caracteristic: „Domnia mea nu am voit să judec sau nicidecum să iau sau să împart cu sila aceste averi”, ci s-a condus după „legea Ţării Româneşti”; împreună cu „jupân Nica postelnic… şi la un loc cu strănepoţii şi nepoţii lui Băsărab voievod şi ai lui Preda ban şi ai jupaniţei Marga”, domnul ia — nu dă! — doisprezece boieri, „să aleagă cu sufletele lor partea lui Băsărab voievod şi a lui Preda ban şi a surorii lor, jupâniţa Marga cea Bătrână”.
Cu alte cuvinte, în această judecată domnul se constituia parte, la fel cu celelalte părţi. El adună pe cei doisprezece boieri şi strânge cărţi „de pe la toate mănăstirile şi de pe la toţi boierii şi oamenii, pe unde au fost sate vândute şi miluite de Craioveşti”, pe care le dă în mâna acestora „ca să aleagă cu sufletele lor averile care sunt de faţă şi câte sunt vândute şi miluite…
Iar întru aceasta am întrebat domnia mea pe acei doisprezece boieri, cu dreptate şi blândeţe şi pe toţi cinstiţii dregători ai domniei mele: cum va fi legea să se împartă acele averi şi sate ale Craioveştilor?”.
