Zelenski pune presiune pe liderii Uniunii Europene: Fără avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune, războiul se va prelungi!
Conversația, a opta prin videoconferință pe care a susținut-o într-un Consiliu European cu șefii de stat și de guvern ai UE de când Putin a dat ordinul de a-i invada țara, pe 24 februarie 2022, a durat aproximativ 10 minute, după cum au explicat surse europene la curent cu intervenția. Zelenski a profitat de acest moment pentru a mulțumi pentru acordul încheiat luni de miniștrii de Externe cu privire la furnizarea unui milion de proiectile de 155 mm – și rachete dacă Kievul o cere – în următoarele 12 luni și a avertizat că „fiecare oră contează” și că orice întârziere ar putea face rău și să prelungească și mai mult războiul.
Mai exact, potrivit acelorași surse, Zelenski a indicat „cinci” motive posibile pentru care războiul s-ar putea prelungi. În primul rând, o întârziere în livrarea rachetelor cu rază lungă de acțiune. Situația Ucrainei s-ar putea complica și prin neprimirea aeronavelor de luptă moderne, dincolo de MIG-urile de fabricație sovietică promise de Polonia și Slovacia, și neaprobarea unor noi pachete de sancțiuni împotriva Kremlinului sau slăbirea celor deja adoptate, deoarece ar trimite un „semnal greșit către lume”. De asemenea, Zelenski a avertizat împotriva impactului negativ pe care l-ar avea orice propunere de pace care nu „restaurează” suveranitatea și integritatea teritorială a țării sale și în cazul în care Cei 27 nu lansează cât mai curând posibil negocierile de aderare a Ucrainei, deoarece Kievul „face reformele necesare”, deşi este încă în război.
Însă, în timpul intervenţiei sale, el nu a menționat nici vizita recentă a președintelui chinez Xi Jinping la Moscova, care este privită cu lupa la Bruxelles, nici planul de pace promovat de Beijing. Deși Zelenski nu a primit un răspuns direct de la liderii europeni, cei 27 au adoptat noi concluzii asupra Ucrainei în care strâng rândurile cu „formula lor de pace” și garantează că vor continua să ofere sprijin energic la nivel „politic, economic, asistență militară, financiară și umanitară acordată Ucrainei și populației acesteia atât timp cât este necesar”, se arată în textul care ia act de mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională împotriva lui Vladimir Putin pentru deportarea a 16.200 de copii ucraineni în Rusia. „Aceste infracțiuni justifică mandatul de arestare emis de CPI”, a spus președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, care a anunțat după ședință lansarea unei inițiative împreună cu Polonia pentru a lucra la repatrierea minorilor deportați.
„Cei 27” precizează că vor continua să crească presiunea colectivă împotriva Rusiei
„Avem deja 10 (pachete de sancțiuni) și după fiecare simți o anumită oboseală și dezbaterea încetinește”, a recunoscut președintele lituanian Gitanas Nauseda, dar „da, vom avea al unsprezecelea pachet de sancțiuni și Lituania va face tot posibilul pentru ca Rosatom și membrii consiliului său de administrație să fie sancționați”, a explicat, joi, politicianul lituanian care a recunoscut că situaţia continuă să fie dificilă din cauza rezistenței întâmpinate din partea Ungariei.
Concluziile insistă, de asemenea, asupra importanței eliminării unor neajunsuri în sancțiuni, să nu se slăbească cadrul actual de sancțiuni și să se asigure aplicarea lor efectivă atât la nivel european, cât și la nivel național, astfel încât Moscova să nu eludeze restricțiile prin țări terțe.
„Nu putem slăbi sancțiunile pentru că, dacă o facem, urmăm narațiunea Rusiei (…) Deși relațiile comerciale cu Rusia s-au redus, avem relații comerciale cu țări terțe și se pune întrebarea dacă Rusia folosește tranzitul în avantajul său”, a adăugat estonianul Kaja Kallas. „Uniunea Europeană își va intensifica munca cu partenerii pentru a contracara narațiunile ruse false și dezinformarea despre război”, se arată în concluzii. După cum a anunțat von der Leyen la sfârșitul primei zile a summitului, va exista un al unsprezecelea pachet de sancțiuni cu noi măsuri pentru a împiedica Moscova să le ocolească.
