Venirea la putere a lui Alexandru Macedon
Alexandru a avut de la început greaua misiunea de a redobândi legitimitatea casei regale pe care acum o reprezenta, moartea tatălui său diminuând imaginea puterii regale. Această întreprindere durează 2 ani, în primavara lui 334, după ce printr-o impresionantă combinaţie de forţă şi diplomaţie, Alexandru reinstituise autoritatea casei regale macedonene, Alexandru trecea Helespontul dorind să cucerească Frigia și Lidia. Acest război de cucereri a avut drept urmare deschiderea a două direcţii ce s-au dovedit fundamentale în construirea Imperiului Macedonian. Următoarea mișcare a lui Alexandru Macedon a fost anexarea Egiptului în 332-331.
Alexandru asediază vreme de două luni, izbutind în cele din urmă să dobândească Egiptul, imaginea pe care o avea în ochii poporului fiind aceea de eliberator și pacificator. Mai mult decât atât, Alexandru se și bucura de fidelitatea notabililor locali și a sacerdoțiului, ducând o politică diplomată abilă. De acum, Egiptul a rămas în guvernarea funcționărimii, satrapia fiind desființată. Sub controlul unor comandanţi macedoneni şi a lui Cleomenes, grec din Naucratis şi excelent administrator va funcționa statul egiptean.. Fondarea Alexandriei, predestinată să lege valea Nilului de bazinul mediteraneean, apoi pelerinajul la faimosul oracol al lui Amon din oaza Siwa, semnifică şi voinţa de implantare, şi ambiţia de continuare a expansiunii, manifestate acum în atitudinea regelui macedonean.
În 327, Alexandru se căsătoreşte cu fiica lui Oxzartes, pe nume Roxana. Alexandru a mai luat de soții două prințese ahemenide în mod simultan, pentru a asigura dinastia. Acestora li se adaugă cele ale câtorva zeci de ofiţeri macedoneni cu fiice ale aristocraţilor iranieni, precum şi legitimarea a numeroase legături ale ostaşilor cu femei indigene. Macedonii, prezenți în Asia grație campaniilor victorioase ale lui Alexandru, au început să practice un comerț susținut, deprinzând modul de circulație a monedelor. Tot pentru a asigura dăinuirea statului macedonea se încheie şi căsătoriile de la Babilon, care aveau să producă noi generaţii fidele noului regim. Oraşele şi cetăţile din peisajul persan, populate în bună măsură cu veterani macedoneni, întăreau şi ele spiritul european în teritoriu prin inserarea propriilor structuri de civilizaţie şi mentalitate.
