Vârf de săgeată din Epoca Bronzului realizat din fier meteoritic, identificat în urma unui studiu
Vârful de săgeată a fost găsit în timpul unor săpături din secolul al XIX-lea într-o așezare de case la Mörigen, în cantonul Berna. Așezarea datează din jurul anilor 900-800 î.Hr. și a fost locuită de oameni din cultura Urnfield, o cultură de la sfârșitul epocii bronzului din Europa Centrală.
Situl a fost descoperit în 1843, după ce nivelul apei din lacul Biel a scăzut. Acest lucru a dus la săpături care au scos artefacte din sit, plasate ulterior în colecții private.
În 1873, autoritățile locale au luat măsuri decisive pentru a proteja situl, interzicând săpăturile private și a comandat o echipă de cercetare pentru a efectua un studiu detaliat, condus de Edward Jenner și Edmund Fellberg. Arheologii au descoperit o așezare care se întindea pe o suprafață de 190 pe 120 de metri și care conținea dovezi de clădiri și poduri, precum și numeroase artefacte din Epoca Bronzului.
Într-un studiu publicat în revista Science Directs, cercetătorii, folosind spectrometria gamma, fluorescența cu raze X și o analiză MIXE (Muon Induced X-ray Emission), au dezvăluit că vârful de săgeată din așezarea de la Mörigen a fost realizat din fier meteoritic IAB.
Rezultatele analizei indică faptul că vârful de săgeată este parțial alcătuit din Aluminiu-26 (26Al, Al-26), un izotop radioactiv care se găsește în mod natural doar în obiectele extraterestre. Pe lângă elementele meteoritice tipice Fe, Ni, Co, Ga și Ge (Cr < 52 ppm, limita medie de detecție), au găsit, de asemenea, concentrații relativ mari de As și Cu, care nu sunt tipice pentru meteoriții de fier.
Comparând compoziția chimică, echipa sugerează că materialul vârfului de săgeată provine din meteoritul Kaalijarv, un eveniment de impact care a avut loc în jurul anului 1.500 î.Hr. în Estonia și care a produs multe fragmente mici.
Cercetătorii sugerează, de asemenea, că vârful de săgeată ar putea indica o rețea de comerț cu meteoriți de fier până în anul 800 î.Hr. (sau mai devreme) în Europa Centrală, care ar fi putut fi comercializați pe aceleași rute din zona baltică ca și chihlimbarul.
