Evenimentul Istoric > Articole online > România comunistă > Urmașii torționarului Vișinescu, chemați îm justiție de Ministerul Afacerilor Interne
Articole online

Urmașii torționarului Vișinescu, chemați îm justiție de Ministerul Afacerilor Interne

Curtea de Apel București a admis luna aceasta apelul formulat de Ministerul Afacerilor Interne și a dispus rejudecarea dosarului în care MAI i-a chemat în judecată pe moștenitorii torționarului Alexandru Vișinescu.

Ministerul Afacerilor Interne, în contradictoriu cu pârâtul Alexandru Vișinescu, prin moștenitori, Camera Notarilor Publici București și Biroul Individual Notarial „Mona-Eugenia Barbu”, a solicitat, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâului Vișinescu Alexandru, prin moștenitori, la plata sumei de 344.100 lei. De asemenea, MAI a cerut ca pârâta Cameră a Notarilor Publici București să fie obligată la deschiderea procedurii succesorale și la inventarierea bunurilor succesorale de pe urma lui Alexandru Vișinescu și obligarea acesteia la desemnarea unui curator special al moștenirii defunctului .

În motivarea consemnată de rolii.ro, se arată că această lărgire a cadrului procesual a survenit în contextul în care pârâta Camera Notarilor Publici București a refuzat să dea curs solicitării reclamantului și a invocat lipsa calității procesuale pasive. Biroul Individual Notarial „Mona-Eugenia Barbu” este biroul notarial competent teritorial să deschidă procedura de pe urma defunctului Vișinescu Alexandru, în conformitate cu prevederile art. 103 din Legea nr. 36/1995. MAI a susținut că s-a adresat acestui notar cu cerere de deschidere a procedurii succesorale, însă s-a lovit de refuzul de a înregistra solicitarea sa. MAI a mai cerut ca, în situația în care moștenirea nu va fi acceptată sau dacă nu va fi identificat un succesibil, Camera Notarilor Publici București să fie obligată să numească un curator special al moștenirii, în temeiul art. 1136 alin. 1 și 2 Cod civil.

Ulterior, la data de 03.11.2020, reclamantul MAI a depus la dosar note scrise, prin care a declarat că renunță la cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată în contradictoriu cu pârâții Camera Notarilor Publici București și Biroul Individual Notarial „Mona-Eugenia Barbu și a indicat 9 persoane fizice, care urmează a fi citate în calitate de moștenitori ai pârâtului Vișinescu Alexandru.

Prima sentință

În 6 ianuarie 2021, instanța a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul Vişinescu Alexandru, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosinţă. Judecătorul a argumentat că, potrivit art. 34 și 35 Cod civil – capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații civile, iar capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia. Având în vedere că pârâtul Vișinescu Alexandru era decedat la data promovării cererii de chemare în judecată (10.12.2019), decesul acestuia intervenind la data de 05.11.2018, neavând astfel capacitate de folosință, Tribunalul a admis excepția lipsei capacității de folosință și a respins cererea formulată împotriva acestuia, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.

În ceea ce privește cererea, așa cum a fost modificată, formulată în contradictoriu cu pârâții Camera Notarilor Publici București și Biroul Individual Notarial „Mona-Eugenia Barbu, având în vedere manifestarea de voință a reclamantului exprimată prin notele depuse la dosar în data de 03.11.2020, prin care a înțeles să renunțe la judecarea cererii, Tribunalul a luat act de renunțarea reclamantului la judecare cauzei, în contradictoriu cu aceștia.

Cine a fost Alexandru Vișinescu?

lexandru Vișinescu a fost primul torționar comunist condamnat definitiv în România. Locotenent-colonel (r.) Alexandru Vișinescu a fost, între 1956–1963, ultimul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, unde a murit, în urma torturilor, liderul PNŢ Ion Mihalache. Vișinescu a fost găsit vinovat de moartea a 12 deținuți politici, care au fost bătuți, înfometați și privați de tratament medical. În ultimul său cuvânt de la proces, Vișinescu a cerut să fie achitat, susținând că deținuții politici au murit din cauza vârstei.

Condamnarea lui Vișinescu

Procesul lui Alexandru Vișinescu a survenit după 50 de ani de la săvârșirea faptelor. Pe 18 iunie 2014, procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului General au finalizat cercetările împotriva torționarului Alexandru Vișinescu, dispunând trimiterea acestuia în judecată sub aspectul săvârșirii de infracțiuni contra umanității. Dosarul procurorilor a avut la bază denunțul și probatoriul Institutului de Investigare a

Procesul, desfășurat la Curtea de Apel București, s-a încheiat după aproximativ un an, pe 24 iulie 2015. Prin sentința penală nr. 122F/24.07.2015, Vișinescu a fost condamnat la 20 de ani de închisoare. Sentința a rămas definitivă la 10 februarie 2016, după judecarea apelului de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Judecătorii au dispus degradarea militară a lui Alexandru Vișinescu, care avea de plătit, în solidar cu Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Afacerilor Interne și Administrația Națională a Penitenciarelor, despăgubiri de 300.000 euro către trei părți civile, urmași ai deținuților închiși la Râmnicu Sărat (Vișinescu înfăptuise crimele pentru care fusese găsit vinovat în timp ce era funcționar al Statului Român, ca ofițer activ de penitenciar). Alexandru Vișinescu a murit în detenție, în 5 noiembrie 2018, la Spitalul Penitenciar Rahova, notează JustNews.

Registration

Aici iti poti reseta parola