Păstrarea identității și apartenenței culturale hispanice și a limbii iudeo-spaniole (ladino), vorbită de sefarzi chiar și după patru secole de la expulzarea lor din peninsula iberică a determinat o mare admiraţie în rândul intelectualității din Spania.
Într-un gest reparatoriu, la 20 decembrie 1924, se oferea cetăţenia spaniolă „spaniolilor care au fost protejaţi anterior, sau descendenţilor acestora, şi în general indivizilor ce aparţin familiilor de origine spaniolă care au fost vreodată înscrise în Registre spaniole”, amintesc Arhivele Diplomatice ale Ministerului român al Afacerilor Externe.
Şansa
Această lege va reprezenta peste două decenii o șansă pentru mii de evrei, salvați de la moarte de mai mulți diplomaţi spanioli în timpul Holocaustului.
José Rojas y Moreno s-a aflat, între 1940-1943, la conducerea Ambasadei Spaniei la București, iar intervenţiei sale personale i se datorează evitarea aplicarii legilor antisemite pentru 110 evrei sefarzi care locuiau în România.
Aceștia și-au păstrat proprietăţile și au fost excluși de la impunerile fixate evreilor rezidenţi în România.
Salvaţi
În aprilie 1943, diplomatul spaniol a obţinut revocarea expulzării unui grup de 24 spanioli de origine evreiască, precum şi angajamentul formal al autorităților românești că în viitor niciun spaniol nu va fi deportat din România.
Evreilor sefarzi înscriși în registrele Legației Spaniei la București le-a fost acordat câte un certificat de naționalitate spaniolă care îi excepta de la măsurile aplicate evreilor din România.
Afişele
Jose Rojas a sosit la Bucureşti în 1941, denunţând încă de la început politica de persecutare a evreilor şi adoptând atitudini energice contra deportărilor, se arată şi pe site-ul raoulwallenberg.net.
De asemenea, el a încercat să amelioreze condiţiile lor de viaţă dificiale. Rojas y Moreno a venit cu iniţiativa de a lipi afişe pe mai bine de 300 de case evreieşti, pe care scria:”Aici trăieşte un spaniol”.
Rojas y Moreno a protejat, printre altele, bunurile a 200 de evrei persecutaţi, mai arată sursa citată.
José Rojas y Moreno și-a continuat cariera diplomatică în funcțiile de ambasador în Brazilia (1946-1952) și Franța (1952-1960), mai scriu Arhivele Diplomatice ale Ministerului român al Afacerilor Externe.
Și-a încheiat parcursul profesional ca ambasador al Spaniei în Brazilia (1960-1962).
Istoricul spaniol José Antonio Lisbona a documentat activitatea a 18 diplomați spanioli care au salvat mii de evrei de la moarte în volumul “Mai presus de datorie: Răspunsul umanitar al Serviciului Exterior față de Holocaust”.
În Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe se regăsesc documente valoroase privind activitatea profesională și umanitară a diplomatului spaniol pe parcursul misiunii sale la București, documente din care am realizat o selecție reprezentativă.
