Ultima zvâcnire. Ceaușescu, reales la al XIV-lea Congres

 

Nicolae Ceaușescu este ales, cu unanimitate de voturi, secretar general al Partidului Comunist Român (PCR), la al XIV-lea, și ultimul Congres al partidului.

A fost momentul de vârf al Congresului.

Al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român a început la 20 noiembrie 1989. Avea să se termine peste patru zile cu realegerea în funcţia de secretar general a lui Nicolae Ceauşescu, atunci în vârstă de 71 de ani.

Ceaușescu se afla în fruntea ţării de aproape un sfert de secol.

Nicio surpriză

Nu a fost o surpriză pentru nimeni. Voturile probabil că fuseseră numărate de multă vreme, comentează Radio Europa Liberă.

În ultimele luni, în Europa de Est se înregistrau cutremure după cutremure, și, cu numai două săptămâni înaintea realegerii sale, la Berlin cădea infamul Zid care împărțise o țară în două.

În Polonia se instalase primul guvern pluralist de după război. Chiar și de la Moscova veneau semnale că trebuia să se schimbe ceva.

La București agenda rămânea intactă, ba chiar poate și mai îndârjită. Nicolae Ceaușescu insista pentru menținerea luniei dure a socialismului în care se formase, în anii 50.

Agenda lui Ceaușescu

”Conform agendei lui Ceaușescu, această ultimă zi a început la 08:30 și s-a terminat la ora 14:20. A urmat, între 14:45 și 16:55, o recepție dată în sala Expoziției Naționale. A primit-o de mai multe ori pe Elena, a venit cinci minute și Nicu Ceaușescu, apoi tot în mare fugă Ilie Matei, Ștefan Andrei (cinci minute, după amiază, după recepție) Ion Văduva, Ion Stoian, C. Olteanu cu toții în mare vârvoră. Programul s-a încheiat la 18:30”, notează Radio Europa Liberă.

Atmosferă suprarealistă

”Ceaușescu răminea astfel dictatorul absolut al României. Era la putere din 1965.

Străzile Bucureștiului erau pustii, traversate doar de patrulele de militari, milițieni și așa zise gărzi patriotice.

Fusesem chemat la Partid la Capitală și mi se atrăsese atenția să nu ies pe străzi, să nu mă întâlnesc cu diplomați sau cu ziariști străini.

Un echipaj de Securitate stătea în fața blocului zi și noapte. Nu ma păzeau de fapt pe mine, ci pe Ceaușescu.

Să nu fie deranjat de vreun protest tocmai în zilele Congresului. Era o atmosferă suprarealistă.

Impasibil

Zidul Berlinului căzuse. Erau schimbări mari la vârful partidelor comuniste de la Budapesta, Berlin, Sofia etc. La Varșovia exista deja primul guvern necomunist apărut după în 1945.

Blocul sovietic se prăbușea. Epoca războiului rece apusese.

La Congres nu s-a întâmplat ce aștepta toată lumea – înlocuirea lui Ceaușescu. A fost reales în unanimitate. Cu urale repetate, scandarea numelui său și aplauze. A urmat apoi o baie de mulțime în Piața Palatului care voia – s-a transmis în direct la TVR- să arate că e iubit de popor. Că entuziasmul realegerii sale este general. Firește, cu tot circul propagandistic – dansatori, tarafuri, civili, muncitori aduși din uzinele bucureștene. Plus Miliția, Securitatea, Armata – stâlpii puterii. Ce spectacol înșelător. Peste o lună avea să fie răsturnat de la putere, judecat și executat”, notează Stelian Tănase pe blogul său.

Ce spunea cu o zi înainte

”Cu o zi înainte, în pauzele Congresului, s-a văzut cu delegațiile partidelor muncitorești din Asia, Africa, Orientul Mijlociu și Oceania. Le-a ținut un speech în care le mulțumea și se lăuda cu realizările care, spunea el, au fost posibile doar pentru că poporul român este liber și își construiește viața așa cum dorește, că doar așa, fără amestec din afară, se poate realiza progresul economic și social. Cu reprezentanții partidelor din Europa este mai direct. Sunt multe probleme pe continent. Fiecare înțelege să le rezolve în felul lui dar asta nu este o problemă „care trebuie să afecteze colaborarea și solidaritatea între partidele comuniste și muncitorești, ca partidele socialiste, social-democrate, cu partidele democratice din Europa sau din alte țări.” Apoi îi mustră pe cei grăbiți să facă „așa zise transformări socialiste în Europa” care sunt, de fapt, în unele țări socialiste, „orientări spre forme capitaliste”. Țările respective au probleme de soluționat (șomaj, lipsa locuințelor, analfabetism etc.) și le invită, mai întâi să se concentreze pe soluționarea acestor probleme. Le mai spune că i-a întâlnit pe reprezentanții țărilor în curs de dezvoltare cu care s-a înțeles să dea „o ripostă fermă acțiunilor antisocialiste” și că se așteaptă ca partidele comuniste europene să adopte o poziție în spiritul principiilor socialismului științific, al solidarității revoluționare. Îi ironizează pe cei care susțin că nu există deosebiri între libertatea din țările socialiste și cea din țările capitaliste”, mai notează Radio Europa Liberă.

Paralel cu realitatea

În prima zi a Congresului al XIV-lea al PCR, Ceauşescu a citit timp de şase ore raportul politic, un document cu 24 de capitole, în care erau prezentate realizările din cincinalul încheiat şi planul pe următorii cinci ani.

Discursul a fost întrerupt de ovaţii şi aplauze care au durat 100 de minute.

La capitolul politică externă, Ceauşescu a cerut în premieră anularea Pactului Ribbentrop-Molotov prin care URSS a anexat Basarabia şi nordul Bucovinei, scrie rfi.ro.

Ceaușescu a vorbit în discusul de la al XIV-lea congres și despre prosperitatea poporului, ca și cum el trăia într-o realitate paralelă: „Consumul alimentar a crescut de la 1.800 de calorii zilnic pe locuitor, în 1950, la circa 3.300 calorii în prezent„, afirma Ceauşescu de la tribuna Congresului.

Nimic nu este veșnic. Nimic nu poate să oprească lumea la nivelul actual de dezvoltare al unor țări sau al altora”, spunea Ceaușescu în discursul său.

Această parte din discursul lui Ceaușescu pare să fi fost o premoniție a ceea ce a urmat, la mai puțin de o lună de la realegerea sa.

CREDIT FOTO: În cerdacul casei bătrânești de la Scornicești, cu ocazia celei de-a 400-a aniversări a comunei. (22 IX.1979) Sursa. Fototeca online a comunismului românesc; cota: 1/1979

 

Parteneri