Un reportaj de călător prin Babilon, ne aduce savoarea călătorului pasionat de istorie. Reportajul a apărut în cunoscuta revista Magazin din 1975. Îl redăm pentru savoarea detaliilor, mai ales că vorbește despre Turnul Babel. Turnul Babel este o structură mitică menționată în Biblie, mai exact în cartea Genezei.
Povestea sa se referă la un episod din istoria umanității când oamenii, încă uniți printr-o limbă comună, au decis să construiască un turn care să ajungă până la cer. Scopul acestui proiect era de a demonstra puterea și unitatea oamenilor, dar și pentru a evita riscul de a fi risipiți pe întreaga Pământ.
Reacția divină la acest act de hybris (mândrie excesivă) a fost de a amesteca limbile oamenilor, făcând astfel comunicarea între ei imposibilă. În consecință, oamenii au fost nevoiți să se disperseze pe întregul glob, iar turnul neterminat a rămas ca un simbol al neînțelegerii și dezbinării.
Povestea Turnului Babel a fost subiectul numeroaselor interpretări și comentarii de-a lungul istoriei, atât religioase, cât și culturale sau lingvistice. Ea servește adesea ca o explicație mitică pentru diversitatea lingvistică și culturală a umanității și ca un avertisment împotriva mândriei și aroganței umane.
“Babilonul, recuperat din pămînt palat cu palat, templu cu templu, casă cu casă, e un trecut regăsit, readus printre curmali și cedri răzleți. Ruinele anticului oraș, semnalate de un leu uriaș, se află la 92 km sud de vechea capitală a califilor, intr-un loc unde albiile Tigrului și Eufratului se apropie. Se încrucișau aici, în chiar inima Mesopotamiei, marile drumuri comerciale care duceau din Asia Mică și Transcaucazia spre Golful Persic și de pe coasta Siriei pină in Podișul Iranului.
Etimologic, numele i se trage de La Babili, traducerea babiloniană a cuvîntului sumerian Kadingir, adică „Poarta zeilor“. Timp de peste două milenii, Babilonul a fost capitala unui stat puternic și cel mai mare centru comercial, politic și cultural al Orientului Apropiat antic. A ajuns la înflorire în timpul lui Hammurapi, a luminat meteoric pe vremea lui Nabucodonosor și a început să-și piardă aura abia după ce pașii armatelor lui Cirus au răsunat pe lespezile străzilor sale.
Turnul Babel apărat de ziduri puternice
Priveam zidurile pe jumătate decimate ale unor vechi palate sau temple sau case și intuiam, urmărind cu imaginația, locul care s-ar fi potrivit cel mai bine minunatelor obiecte de artă și podoabă văzute, cu numai o zi înainte, în sălile muzeului din Bagdad. Se închege, pentru o fracțiune de secundă, imaginea celei mai luxoase capitale e Orientului Apropiat antic, așa cum au descris-o istoricii, vrednică urmașă a Ninivei și Tirului, distruse chiar de cetatea care le-a luat locul.
Săpăturile arheologice, realizate sistematic pe locul unde a fost anticul Babilon, arată că orașul, de formă rectangulară, era puternic apărat de trei rânduri de ziduri. Principala centură de apărare era constituită din două ziduri paralele, primul gros de 7 m iar al doilea de 7,8 m, despărțite printr-un șanț actinc umplut cu apă. Următorul baraj era format dintr-un zid gros de 3,3 m, întărit cu turnuri puternice, așezate la o depărtare de 44 m unul de altul. Au fost scoase la iveală pină in prezent 15 asemenea turnuri, dar se crede că au existat in jur de 300.
Complicatul sistem de apărare se completa cu o rețea de canale venind din Eufrat, cu ajutorul căreia, în caz de nevoie, putea fi inundat întregul șes care înconjura regiunea Babilonului. Intr-o inscripție, rămasă de la Nabucodonosor al II-lea, se menționa : „Pentru ca dușmanul care s-ar gindi la rău să nu poată ajunge la zidurile Babilonului, am înconjurat ținutul cu ape puternice, asemenea valurilor umflate. Trecerea peste ele este tot atît de anevoioasă că traversarea unei mări întinse“.
Construcții greu de imaginat
Opt porți principale permiteau accesul in cetate. Cea mai bine cunoscută este poarta dinspre nord, dedicată zeiței Iștar, frumos împodobită cu plăci de faianță emailată, pe care erau zugrăvite figuri de tauri și animale fantastice. De aici, printr-un fel de culoar de 30 m lungime, decorat cu tei sculptați in piatră de seclu, se ajungea la drumul pentru procesiuni religioase ce se oprea în templul Esaghil, construit în cinstea zeului protector al Babilonului, Marduk.
Acest drum, identificat azi, era pavat cu plăci colorate din piatră și îngrădit de ambele părți cu ziduri de cetate, sculptate cu figuri de lei. Nabopalassar a adăugat acestui vast templu (550 X 450 m) acel turn cu șapte trepte, denumit Etemenanki — temelia cerului și a pămîmtului.
Este vorba despre legendarul turn Babel, zidit în trepte — așa numitul ziggurat, construcție tipică Mesopotamiei antice și care amintește intructiva de piramidele în trepte egiptene. Distrusă de Xerxes în anul 479 î.e.n., celebra construcție a fost văzută de istoricii greci doar în ruine. Herodot semnala opt etaje, accesibile printr-o rampă exterioară ; Strabon și Diodor vorbesc despre o „piramidă“ cuadrangulară. O tăbliță cuneiformă, găsită nu de mult, precizează că turnul a avut o bază pătrată, cu laturile de 90 m și aceeași înălțime. Aceste date concordă cu calculele lui Herodot și Strabon și cu ruinele descoperite de arheologul Koldewey”.
