Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Tudor Vladimirescu pune în sulițe capetele căpitanilor de arnăuți Iova şi Ienciu care jefuiseră boierii și biserica din Beneşti
Articole online

Tudor Vladimirescu pune în sulițe capetele căpitanilor de arnăuți Iova şi Ienciu care jefuiseră boierii și biserica din Beneşti

Aflat încă în Moldova, comandantul Eteriei, Alexandru Ipsilanti, dădea, printr-o scrisoare datată 27 februarie 1821, ordin ca toate forţele militare ale eteriştilor, comandate de ofiţerii Iordache, Farmache, Hagi Prodan, Mihali, Ghencea, să se strângă la Bucureşti, unde va ajunge şi el, neîntârziat.

Conducătorul i-a chemat pe locuitori „a alerga întru adunarea celor ce cer dreptate şi îndreptare” şi rosteşte îndemnul: „să pierim sau să dobândim dreptăţile strămoşeşti”.

În urma unui „sfat ostăşesc, care a stabilit planul de acţiune al forţelor concentrate la Slatina, Adunarea Norodului a pornit spre Bucureşti, în dimineaţa zilei de 10/22 martie 1821.

Plecarea spre capitala ţării a fost grăbită de luarea în stăpânire de către eterişti a Moldovei.

Slugerul nu voia ca Ipsilanti să ajungă înaintea sa la Bucureşti.

Marşul spre Bucureşti a avut loc prin „noroaie, zăpadă şi ninsori cu ploi amestecate”, la care s-a adăugat şi un viscol puternic, dezlănţuit în ziua de 13/25 martie, „de carile nu putea omul să umble unde va vrea”.

În ciuda condiţiilor deosebit de grele şi a echipamentului destul de precar al oştenilor ţărani, marşul s-a efectuat normal, realizându-se în medie 25 km pe zi, ceea ce corespundea, în epoca aceea, normelor prevăzute pentru o armată regulată.

Adunarea Norodului a ajuns la Bolintinul din Vale la 16/28 martie, iar în ziua următoare era la Samurcăşeşti (Ciorogârla), pentru ca la 19/31 martie slugerul Tudor să fie la Cotroceni, unde s-a pregătit să intre în Bucureşti.

 

Sursa: Agerpres

Pagini: 1 2

Registration

Aici iti poti reseta parola