Conducătorul i-a chemat pe locuitori „a alerga întru adunarea celor ce cer dreptate şi îndreptare” şi rosteşte îndemnul: „să pierim sau să dobândim dreptăţile strămoşeşti”.
În urma unui „sfat ostăşesc, care a stabilit planul de acţiune al forţelor concentrate la Slatina, Adunarea Norodului a pornit spre Bucureşti, în dimineaţa zilei de 10/22 martie 1821.
Plecarea spre capitala ţării a fost grăbită de luarea în stăpânire de către eterişti a Moldovei.
Slugerul nu voia ca Ipsilanti să ajungă înaintea sa la Bucureşti.
Marşul spre Bucureşti a avut loc prin „noroaie, zăpadă şi ninsori cu ploi amestecate”, la care s-a adăugat şi un viscol puternic, dezlănţuit în ziua de 13/25 martie, „de carile nu putea omul să umble unde va vrea”.
În ciuda condiţiilor deosebit de grele şi a echipamentului destul de precar al oştenilor ţărani, marşul s-a efectuat normal, realizându-se în medie 25 km pe zi, ceea ce corespundea, în epoca aceea, normelor prevăzute pentru o armată regulată.
Adunarea Norodului a ajuns la Bolintinul din Vale la 16/28 martie, iar în ziua următoare era la Samurcăşeşti (Ciorogârla), pentru ca la 19/31 martie slugerul Tudor să fie la Cotroceni, unde s-a pregătit să intre în Bucureşti.
Sursa: Agerpres
- O lecție de diplomație uitată: audiența lui Vasile Alecsandri la Lordul Malmesbury, șeful diplomației britanice
- Sinodul Ecumenic de la Niceea Medalion aniversar la împlinirea a 1700 de ani (325-2025)
- Închipuit urmaș al lui Genghis-Han, admirat de Hitler „Baronul sângeros”, dușmanul feroce al statului bolșevic întemeiat de Lenin
