Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Tudor Arghezi, urmărit de polițiile din România și Elveția. Documente de epocă
Articole online

Tudor Arghezi, urmărit de polițiile din România și Elveția. Documente de epocă

Tudor Arghezi a intrat, în 1907, în atenția autorităților polițienești din România și Elveția, după un denunț cu privire la presupusele idei anarhiste pe care le-ar fi împărtășit și la colaborarea cu presa care susținea acest curent.

În fondul documentar aflat în păstrarea Arhivelor Diplomatice ale MAE se află o interesantă corespondență privind perioada pe care scriitorul Tudor Arghezi a petrecut-o în Elveția, în primii ani ai secolului trecut.

Șocul violentei răscoale a țăranilor, izbucnită în nordul Moldovei, în februarie 1907, determinase autoritățile române să investigheze mai atent influența și propaganda desfășurată de rețelele socialiste în România.

De asemenea, relațiile sale apropiate cu N. D. Cocea, un cunoscut jurnalist care fusese arestat sub acuzația de instigare la răscoală au contribuit la această decizie.     

Ideile anarhiste

La 7 august 1907, Direcția Administrației Generale a Personalului și Poliției Generale din Ministerul de Interne informa Ministerul Afacerilor Străine asupra faptului că diaconul Iosif Theodorescu (numele real al lui Tudor Arghezi), aflat la Geneva, ar fi promovat idei anarhiste și ar fi colaborat cu reviste având acest profil.

Ca urmare, se solicita sprijinul pentru ca oficiul consular al României de la Geneva să verifice aceste informații și să transmită detalii „asupra purtărilor numitului diacon, precum și în ce calitate se află acolo, cu ce se ocupă, ce resurse de trai are etc.”.

Consulul român de la Geneva se adresează, la 11 septembrie 1907, Departamentului de Justiție și Poliție al cantonului Geneva care, o lună mai târziu, trimite un raport privind situația diaconului Ioan-Iosif Theodorescu.

Student neînscris la Universitate

Astfel, se menționează că acesta locuia în Geneva începând din martie 1906, în calitate de student, deși nu era înscris la Universitate, dar pretextând că se pregătește pentru un examen, pe care urma să îl susțină la București.

Raportul întocmit de autoritățile elvețiene precizează că diaconul Theodorescu era apropiat de o parte a comunității bulgare din Geneva, fără să existe vreo dovadă a presupuselor sale legături cu cercurile anarhiste.

De asemenea, era văzut citind ziarul „Dimineața” și se concluziona că „are o conduită bună și morală, persoanele la care locuiește dânsul dând bune informații asupra sa”.

Referitor la mijloacele sale de existență, în urma cercetărilor care fuseseră efectuate, reieșise faptul că i se trimitea, în mod constant, o sumă de bani din țară.

Tudor Arghezi a rememorat cu nostalgie perioada de timp în care a fost stabilit în Elveția, într-un interviu acordat în anul 1964 publicației „Journal de Genève”, insistând asupra climatului deosebit de favorabil pe care i l-a oferit orașul Geneva, ceea ce i-a permis să se consacre scrisului, dovadă fiind numeroasele poeme pe care le-a scris în cei câtiva ani petrecuți în acest oraș și publicate ulterior în volumele sale.

De asemenea, remarca faptul că deși frecventa cursurile Universității și petrecea cea mai mare parte a timpului în bibliotecă, având intenția de a-și susține examenul de bacalaureat, totuși, „pe dosul foilor cu note exersam condeiul cu versuri, dintre care câteva le-am păstrat pentru mai târziu”, convingerea sa fermă fiind că „fără Elveția și Geneva nu aș fi dobândit niciodată conștiința intimă și secretă de mine însumi că sunt făcut pentru a fi scriitor”.

Tudoar Arghezi S-a născut la 23 mai 1880, la București, fiind fiul ilegitim al cofetarului Nae Theodorescu. Începând din 1891 urmează cursurile liceului „Sf. Sava” dar le abandonează pentru a se angaja ca laborant la fabrica de zahăr din Chitila.

Debutul său literar are loc în 1896, în paginile publicației „Liga Ortodoxă”, condusă de poetul Alexandru Macedonski.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola