Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Tristul sfârșit al celui mai mare aventurier al omenirii
Articole online

Tristul sfârșit al celui mai mare aventurier al omenirii

Pe 20 mai 1506, Cristofor Columb moare la Valladolid, la vârsta de 55 de ani, înconjurat de avuții, însă aproape orb, continuând să fie convins că ajunsese în Asia și fără să realizeze importanța descoperirilor sale.

Pe 7 noiembrie 1504, Columb are 53 de ani. Se întoarce în Spania după a patra și ultimă călătorie în America, și acostează la San Lucar de Barrameda.

Regina Izabela, care l-a sprijinit pe Columb de la începutul aventurii, moare la sfârșitul lui noiembrie 1504, la mai puțin de o lună după întoarcerea Amiralului mării Ocean.

Columb este foarte afectat de moartea suveranei. Regele Ferdinand, care se afla atunci implicat în războaie, este dezinteresat total de navigator.

Columb este dezamăgit și frustrat de pierderea unei părți din privilegiile pe care le obținuse la începutul extraordinarei sale aventuri.

Bolnav și slăbit, se retrage la Sevilla, într-o casă pe care o închiriase în parohia Santa Maria.

Trăiește singur, aproape uitat de contemporani, părăsit de majoritatea tovarășilor de aventură care se îmbogățiseră grație lui.

Averile lui Columb

Amiralul este singur, este fabulos de bogat. Drepturile născute din descoperirile sale sunt enorme.

La Santo Domingo, omul său de încredere, Carvajal, veghează asupra posesiunilor sale și încasează veniturile. El și slujitorii lui nu duc lipsă de nimic. De-a lungul a cel puțin două generații, urmașii lui Columb vor trăi în opulență.

Unul dintre fiii lui Columb, Diego, care are 24 de ani, se află la curte. Fost paj, apoi gardian al reginei, a ajuns un curtean abil. El este cel care îl reprezintă pe tatăl său la curte.

În 1508, se va căsători cu Maria Alvarez de Toledo y Rojas, fiica lui Fernando Alvarez de Toledo și nepoată a ducelui de Alba, unul dintre Granzii Spaniei.

Tatăl său, Amiralul, nu va avea fericirea de a asista la această căsătorie.

Regele îl respinge

În mai 1505, Cristofor Columb călătorește de la Sevilla la Segovia pe spinarea unui catâr. O călătorie de 500 de kilometri pentru a se întâlni cu regele. Fiul său a reușit să-i obțină o audiență.

În ciuda cererilor, Columb nu obține respectarea promisiunilor care îi fuseseră făcute.

Își păstrează titlul de Amiral al mării Ocean, însă acesta este unul onorific, care nu îl pune pe picior de egalitate cu Marele Amiral de Castilia.

„În mâinile Tale, Doamne…”

La sfârșitul lui aprilie, sănătatea lui Columb se degradează. Guta și artrita îl fac să sufere. Amiralul este transportat de la Segovia la Valladolid, care este, alături de Toledo, una dintre reședințele regale ale Spaniei.

La căpătâiul său sunt prezenți doar cei doi fii, Diego și Fernando, și frații săi, Bartolomeo și Diego, și câțiva călugări franciscani de la mănăstirea învecinată.

Cristofor Columb, Amiral al mării Ocean, vicerege al Indiilor, moare în ziua de Înălțare, murmurând:

„In manus tuas, Domine, commendo spiritum meum” („În mâinile Tale, Doamne, îmi încredințez sufletul”).

Funeraliile au loc la catedrala din Valladolid, Santa Maria Antigua. Apoi, Columb este înmormântat de franciscani la mănăstirea Ascultării.

Nici un demnitar de la curte nu asistă la ceremonie.

Registration

Aici iti poti reseta parola