Navigatorul genovez cade în genunchi în fața celor doi suverani, iar aceștia, într-un gest emoționant, cad și ei în genunchi alături de el.
Toți trei intonează un Te Deum, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru ajutorul dat.
Scena dovedește că cercurile conducătoare din Spania și din întreaga Europă au înțeles imediat importanța descoperirii și consecințele sale potențiale.
La Roma, papa Alexandru al VI-lea Borgia, de origine spaniolă, ia act de acest succes și le atribuie celor doi suverani prestigiosul calificativ de „regi catolici” („los Reyes Catolicos”).
Împărțirea lumii
Două săptămâni mai târziu, el publică bula „Inter Caetera”, care împarte între spanioli și portughezi viitoarele descoperiri. Împărțirea lumii va fi completată anul următor de Tratatul de la Tordesillas.
Încununat de triumf, Columb nu întârzie să mai traverseze o dată Atlanticul în beneficiul „regilor catolici”. De data aceasta, nu mai are nici o problemă cu strângerea fondurilor și a echipajelor.
Pentru a doua expediție, genovezul pleacă din Cadiz cu 17 corăbii și… 1200 de pasageri. Acostează pe o insulă cu aspect încântător, botezată imediat Guadelupa, în onoarea Fecioarei din Guadelupa, un loc de pelerinaj faimos în Extremadura.
Hispaniola, mărul discordiei
O explorare rapidă arată însă că insula este populată de niște canibali feroce, „caraibii”, dușmanii de moarte ai pașnicilor „tainos”.
Continuându-și drumul, Columb descoperă cu amărăciune că cei 39 de tovarăși abandonați pe insula Hispaniola au fost cu toții masacrați de băștinași.
Spaniolii întemeiază pe această insulă primul oraș din Lumea Nouă, Izabela. Diego Columb, fiul cel mare al exploratorului, este numit guvernator. Acesta va fi asistat de Bartolomeo Columb, fratele mai mic al lui Cristofor.
Nouă corăbii fac drumul înapoi, sub comanda lui Antonio de Torres, în timp ce Cristofor Columb continuă explorarea Antilelor Mici și descoperă Porto Rico și Jamaica.
În acest timp, la Izabela, disensiunile, lăcomia și frica de indieni seamănă dezordine și moarte. Bartolomeo se arată foarte crud cu băștinașii, pe care fie îi masacrează, fie îi transformă în sclavi.
Este primul dintr-un lung șir de conchistadori violenți și lacomi.
Conchistadorii se bat între ei
În Spania, Columb începe să fie vorbit de rău la urechea Izabelei. Aceasta poruncește ca indienii să nu fie transformați în sclavi și desemnează un anchetator oficial, pe Juan Aguado, pentru a cerceta situația de pe Hispaniola.
Îngrijorat pentru viitorul său, Columb se întoarce în Spania, în 1496, și obține iertarea reginei.
Genovezul pregătește a treia călătorie. Expediția pleacă din portul andaluz Sanlucar de Barrameda pe 30 mai 1498.
În timp ce grosul flotei se îndreaptă spre Hispaniola, Columb se abate spre sud și insulele Capului Verde cu trei corăbii.
Pe 28 iulie 1498, descoperă insula Trinidad și, două zile mai târziu, descoperă gurile de vărsare ale unui fluviu: Orinoco.
Continuă să nu priceapă că se află în fața unui imens continent, și crede că aceste litoraluri vaste sunt poarta spre China sau India.
Între timp, la Hispaniola, spaniolii ajung să se bată între ei. Întors în colonie, Columb are probleme în a restabili ordinea. Pentru aceasta nu ezită să îi încarcereze și chiar să îi condamne la moarte pe rebeli.
Afacerea provoacă agitație la curtea Spaniei, care îl deleagă pe Francisco de Bobadilla în colonie, cu titlul de vicerege.
Columb în lanțuri
Acesta debarcă pe 23 august 1500 și îi pune în lanțuri pe Cristofor și Bartolomeo Columb, trimițându-i astfel în Spania.
Când ilustrul navigator se prezintă în fața suveranilor spanioli în lanțuri, aceștia, impresionați, neuitând momentul în care îngenuncheaseră împreună, îl eliberează și îl cheamă acasă pe înlocuitorul lui.
Un nou guvernator general, Nicolas de Ovando, pleacă pe mare la începutul lui 1502, cu 30 de corăbii și 2.500 de coloniști. Însă fără Columb.
Din acest moment începe adevărata colonizare a Lumii Noi.
Columb obține doar permisiunea de a pleca din nou într-o simplă misiune de explorare, cu patru corăbii, pe 9 mai 1502. Când ajunge în apropiere de Santo Domingo, noua capitală a coloniei Hispaniola, guvernatorul refuză să-i permită să acosteze, invocând directivele regale.
La întoarcerea lui Columb în Spania, în 1504, regina Izabela nu mai trăiește pentru a-i acorda protecție.
Legenda oului
La puțin timp după revenirea în Spania, în timpul unei mese între bărbați, Columb are de înfruntat câțiva detractori.
„La urma urmei, a zis unul, era evident că dacă mergi tot spre apus, vei ajunge să descoperi India.”
Atunci, Columb a luat un ou fiert și le-a propus detractorilor să-l facă să stea în picioare. Nimeni nu a reușit.
Atunci exploratorul a spart coaja la baza oului, astfel ca acesta să poată avea sprijin, și a conchis:
„Era evident, dar trebuia să te gândești!”
Această anecdotă, devenită faimoasă, este relatată pentru prima dată de către conchistadorul și negustorul italian Girolamo Benzoni, în cartea sa din 1565, Istoria Lumii Noi.
