Online

Tradiția discutării scenariilor politice la recepția anuală de la Ambasada SUA. Sfârșitul lui Ceaușescu și înlocuitorul său, comentați la o cupă de șampanie

 Mihail Popescu
Tradiția discutării scenariilor politice la recepția anuală de la Ambasada SUA. Sfârșitul lui Ceaușescu și înlocuitorul său, comentați la o cupă de șampanie

Cu 30 de ani în urmă, ziua de 4 iulie nu era marcată cu nimic pentru publicul larg, până în 1989 SUA fiind considerate principalul motor al dușmanilor de dincolo de Cortina de Fier. Chiar și în perioadele în care Nicolae Ceaușescu era interesat de legături cu America, ca un susținător al ”deviaționismului” de la București față de politica sovieticilor, Ziua Independenței nu era sărbătorită oficial.

Totuși, de atunci exista tradiția recepțiilor de la ambasadă. Ca și acum, locul îndemna la discuții despre politică, la tatonare pentru colectare/predare de informații. Se păstrează câteva relatări ale discuțiilor de la aceste evenimente, una interesantă prin acuratețea previziunilor despre soarta lui Ceaușescu și a lui Ion Iliescu.

Extrasul de mai jos este din cartea ”Dictatura lui Ceaușescu (1965-1989)” de istoricul și politologul polonez Adam Burakowski, un fin cunoscător alițelor politicii din Europa de Est:

”Atmosfera acelor zile a fost descrisă în amintirile sale de Yosef Govrin, ambasadorul statului Israel la București între 1985 și 1989. Pe 4 iulie 1986, la sediul ambasadei americane, cu ocazia recepției oferite de ziua Statelor Unite, el s-a întâlnit cu Mihai Botez – un matematician care timp de peste zece ani a funcționat ca disident moderat (printre altele, el a dat interviuri unor reviste din străinătate, spunând că nu e întru totul de acord cu linia oficială) și avea mult discernământ în culisele politicii românești. Botez i-a spus că ar fi auzit despre un plan de succesiune. După părerea lui, Ceaușescu ar fi urmat să-și dea demisia și să desemneze ca succesor fie pe soția sa, Elena, fie pe Emil Bobu. După care respectiva persoană ar fi urmat să predea puterea în mâinile unui guvern de tehnocrați în fruntea căruia ar fi urmat să stea, ”de exemplu, Ion Iliescu”, care ”nu este obligatoriu prosovietic”. Govrin amintea, de asemenea, că printre militarii români circula vorba că tocmai în perioada respectivă la Moscova fusese constituit ”un cabinet din umbră” al României.”

Momentul verii lui 1986 era unul aparte. Ceaușescu tocmai revenise dintr-o vizită la Moscova și se bănuia că refuzase din nou ordinul lui Mihail Gorbaciov de a relaxa chingile regimului. În perioada recepției de la ambasada SUA, Ceaușescu avea alte treburi, fiind în toi vizita la București a președintelui consiliului de stat chinez Zhao Ziyang.

 

Inapoi la articole
CAPITAL
ANIMALZOO
DOCTORUL ZILEI
EVZ MONDEN
Citește în continuare pe EVZ Istoric