Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu 5 turnuri.
Vechime şi desvoltare istorică. Nu se cunoaşte anul întemeierii oraşului Soroca. El pare a se fi constituit la umbră cetăţii zidite de Ştefan cel Mare şi toţi domnii Moldovei şi-au avut la Soroca pârcălabii lor.
Un « Coste, pârcălab de Soroca » e amintit de tratatele de pace şi de alianţă încheiate de Ştefan cel Mare în 1499 cu regele Poloniei şi cu marele duce al Lituaniei.
« Soroca e mult mai nouă decât Hotinul – scrie prof. Iorga în cartea sa « Neamul românesc în Basarabia »- şi nici pe departe nu se poate asemui cu acesta, nici în cuprins nici în meşteşugul zidirii.
Ea a fost numai o strajă în calea Tătarilor făcută pe vremea lui Ştefan cel Mare puternic, dar în pripă, din bolovani greoi, culeşi prin aceste râpi înalte.
Lucrătorii s-au luat după Hotin, dar ei nu erau chemaţi să facă altceva decât un adăpost de pândari pentru câţiva arcaşi şi pentru pârcălabii care, mai târziu, după 1500, sub Rareş, au stat în fruntea lor.
Se văd încă sus, unde n-a căzut creastă turnurilor, ferestrele înguste, dese, din care se privea până departe, pe coasta din sus şi pe cea din jos, până adânc în văile podolene, pe unde obişnuiau să vie călăreţii stepelor pustii. Încă de la 1550 însă, rostul Sorocei s-a încheiat. Turcii n-au luat-o fiindcă n-avea însemnătate militară, însă Tătarii şi-au cerut-o odată pentru locuinţă după 1713, când s-a cotropit Hotinul».
Oraşul S. avea în anul 1930 un număr de 14.661 locuitori. Cifra probabilă a populaţiei actuale (calculată la 1 Iulie 1937) este de 14.871 locuitori.
Economie
Industrie şi comerţ. Industria este reprezentată în oraşul Soroca prin 4 mori, 1 fabrică de bere, 3 fabrici de ulei, 2 fabrici de săpun şi 2 fabrici de cărămidă.
Lipsit de căi de comunicaţie oraşul face un comerţ local cu produsele agricole ale judeţului.
Instituţii de credit. Banca Naţională a României (agenţie), Banca Basarabiei, Banca « Soroca », Banca Agricolă, Banca populară « Ţărănimea », Tovărăşia de credit mărunt, Casă de Credit a Agricultorilor din judeţul Soroca.
Cultură
Învăţământ. Liceul de băieţi « A.D. Xenopol », Liceu de fete, Liceu tehnic agricol, Liceul « Tarbut », Gimnaziu industrial de fete, 9 şcoli primare, 3 şcoli de copii mici.
Instituţii culturale. 2 cămine culturale (unul judeţean şi unul orăşenesc) ale Fundaţiei Culturale « Principele Carol », 2 biblioteci, 1 cinematograf, 1 societate de vânătoare.
Ziare şi reviste. « Încercări » , « Solidaritatea » .
Religie
Biserici şi lăcăşuri de închinăciune. 5 biserici ortodoxe, 1 biserică româno – catolică, 1 sinagogă şi 17 case de rugăciune evreeşti.
1 protopopiat ortodox.
Administraţie
Oraşul Soroca, capitala judeţului, este situat la 143 km de Chişînău şi la 551 km de Bucureşti. Staţie c.f. la 30 km (Floreşti) pe linia Iaşi – Bălţi – Mateuţi.
Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie, Administraţie financiară, Poliţie, Percepţie, Pretură, Revizorat şcolar, Serviciu sanitar judeţean, Serviciu sanitar comunal, Serviciu tehnic judeţean, Serviciu veterinar judeţean, Serviciu agricol al judeţului, Cameră de agricultură, Cameră de comerţ, Oficiu judeţean al Circumscripţiei Camerei de muncă Chişînău, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Oficiu local şi judeţean de turism, Pompieri.
Edilitate. 2 uzini electrice, pavagii, grădină publică şi baie comunală.
Sănătate publică. Spitalul central de stat, 1 spital israelit, 3 dispensare.
Asociaţii. Baroul avocaţilor, Corpul contabililor autorizaţi, Corpul didactic primar, Sfatul negustoresc, Uniunea meseriaşilor.
Asistenţă şi prevedere socială. Oficiu de asigurări sociale, Șoc. “Crucea Roşie”, Oficiu I.O.V., Societatea “Dragostea creştină”, 3 societăţi de ajutor israelite, 2 aziluri de bătrâni.
Comune rurale:
Florești – comună rurală, așezată pe valea Rautului, în S. județului, cu 2.838 locuitori.
Lipnic – comună rurală, localitate istorică, în N. ținutului, aproape de hotarul județului Hotin, cu 3.175.
Otaci-Târg – comună rurală, în N. județului și în față orașului rusesc Mohilev, la un vechi văd al Nistrului, cu 3.510 loc.
Sursa: romaniainterbelica.memoria.ro – Informațiile și datele prezentate sunt reproduse parțial după Volumul II, Țara Românească, al Enciclopediei României, editura Imprimeriei Naționale, 1938, lucrare elaborată sub conducerea prof. Dimitrie Gusti
