Ținutul arcașilor soroceni la 1937. Soroca, județul pierdut de la Nistru al României Mari

 

Județul Soroca se găsea în marginea de Răsărit a țării, la apa Nistrului. Făcea parte din județele Basarabiei nordice, având o suprafață. 4.331 km².

Cea mai importantă dintre întreprinderi este Fabrică de Spirt „Mândâc” din comuna Mândâc, cu un capital investit de 5 milioane lei. În anul 1935 industria alimentară numără un total de 28 întreprinderi, de la 5 H.P., sau la 20 lucrători în sus, dintre care 8 au fost închise.

În județ se mai află 8 fabrici de săpun și 6 fabrici de cărămidă.

Comerț

Comerț cu cereale, nutreț, floarea soarelui, miere, ceară, fructe, vite cornute, porci, oi, piei și produse animale. Expoziție anuală în gara Dondusani.

În cuprinsul județului funcționează 2 bănci (societăți anonime).

Județul este străbătut de o rețea de drumuri în lungime totală de 2.041 km 914 m, repartizată astfel :

Drumuri naționale. 186 km 635 m, din care Direcțiunea Generală a Drumurilor întretine 46 km 330 m (pietruiti) și 3 km 175 m de orașul Soroca.

Drumuri județene 262 km 826 m care sunt în întregime în administrația județului și din care 14 km 040 m nu sunt pavati și pietruiti.

Drumuri comunale 1.592 km 453 m.

Lungimea podurilor este de 2.656,90 metri repartizată astfel : podur i naționale 474,50 m, județene 669,79 m și comunale 1.512,61 m.

Prin județ trec 4 drumuri naționale, legând următoarele localități :

  1. Bălți – Florești – Soroca.
  2. Otaci –Tg – Briceni – Lipcani.
  3. Soroca – Zaicani – Botoșani
  4. Saveni – Edineti – Tg – Otaci – Târg..

Județul este străbătut de o rețea de drumuri de cale ferată de 178 km de

linii secundare simple.

 Poștă, telegraf, telefon. 12 oficii P.T.T. de stat și 1 gara cu serviciu poștal (Rogojeni).

Stațiuni climatice, balneare, turism

Stepă în majoritatea suprafetii lui, județul Soroca e sărac în locuri frumoase și atrăgătoare pentru vilegiaturisti.

Singur orașul Soroca, așezat pe malul Nistrului, între vii și livezi, cu un climat foarte plăcut vara și cu aer curat, pentru care era vizitat de mulți bolnavi de piept înca de pe timpul ocupăției rusești, poate fi socotit că o stațiune climatică de interes local.

Pentru așezarea lor frumoasă și pentru importantă istorică sunt demne de vizitat mânastirile Rughi, Japca, Dobrușa, Calaraseuca, Coselauca.

Știință de carte

După rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populația județului, de la 7 ani în sus este de 251.316 locuitori, din care 37,5% sunt știutori de carte.

După sex, proporția este de 51,2% bărbați știutori de carte și 24,2% femei știutoare de carte. Învatamânt.

Populația școlară a județului S. (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 89.127 loc. (2.388 mediu urban și 86.730 mediu rural).

 Școli secundare. 1 liceu de băieți, 1 liceu de fete, 1 liceu tehnic agricol, 1 liceu evreesc, 9 gimnazii , 4 gimnazii industriale, 1 școală profesională de cântareti și 1 școală profesională de agricultură.

Școli primare 250, din care 241 rurale și 9 urbane (245 școli de stat și 5 confesionale), cu un număr total de 41.037 elevi (1.454 mediu urban și 39.583 mediu rural) și cu 915 învatatori și alt personal didactic (situația din 1934).

Grădini de copii 37, din care 34 rurale și 3 urbane (36 de stat și una confesională), cu un număr total de 1.806 copii și cu 38 conducătoare (situația din 1934).

Instituții culturale. Fundația Culturală Regală « Principele Carol » are cămine culturale în 73 de localități.

 Casă Școalelor și a Culturii Poporului întretine în județ 111 cămine culturale și 9 biblioteci, adică în total 125 organizații culturale, dintre care 95 au personalitate juridică.

În județ se mai află 1 ateneu popular, 1 casă de educație națională, 2 cinematografe, 1 societate sportivă și 4 societăți de vânatoare.

Confesiuni

După rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor județului 88,6% sunt ortodocși.

 Biserici și lăcășuri de închinaciune. 161 biserici ortodoxe, 1 capela româno- catolică, 1 biserica protestantă, 2 biserici de credință veche, 8 case de rugăciune baptiste, 1 adventistă de ziua a 7-a, 1 a creștinilor după Evanghelie, 65 sinagogi și case de rugăciune evreesti.

 Instituții bisericești. Județul are 4 protopopiate ortodoxe și se află în eparhia Episcopiei Hotinului (Mitropolia Bucovinei).

Organizare administrativă

 Capitală județului S. este orașul Soroca. Județul are 255 sate, împartite astfel:

  • Plasa Badiceni – 39 sate
  • Plasa Cotiugenii Mari – 31 sate
  • Plasa Florești – 36 sate
  • Plasa Nădușită – 23 sate
  • Plasa Otaci – 35 sate
  • Plasa Târnova – 29 sate
  • Plasa Vârtejeni – 31 sate

Organizare judecătorească. Un tribunal la Soroca cu o secțiune, 8 magistrați și 1 procuror în circumscripția Curții de Apel din Cernăuți.

 6 judecătorii în Soroca, Cotiugenii Mari, Florestii- Noi, Otaci –Tg, Târnova și Zgurită cu un total de 12 magistrați.

 Organizare sanitară. 10 spitale de stat la și 1 spital izraelit la Soroca.

16 dispensare de stat, 1 dispensar particular.

Asistență și prevedere socială. Casă Asigurărilor Sociale din Cernăuți are un oficiu la Soroca. Tot aici mai activează Oficiul I.O.V., Șoc. « Crucea Roșie », Șoc. « Dragostea creștină », 3 filiale ale șoc. « Ezras Hoilim », Șoc. “Ezras Aniim”, Șoc. “Oze”, Șoc. “Mloim Orhim”.

Două azile de batrâni.

Soroca – capitala județului

Stema. Scut roşu despicat. În primul cartier o cetate crenelată de argint cu un turn central, cu poartă închisă şi ferestre negre. În cartierul al doilea, un cap negru de tătar în profil spre stânga, înfipt într-o lance de argint. Simbolizează vechea cetate Soroca şi luptele împotriva tătarilor.