Tensiunile cresc pe măsură ce națiunile din Africa de Vest se pregătesc să trimită trupe pentru a restabili ordinea în Niger
Blocul ECOWAS a declarat recent că a ordonat trimiterea unei „forțe de rezervă” pentru a restabili ordinea constituțională în Niger, după ce a expirat termenul de duminică pentru repunerea în funcție a președintelui destituit Mohamed Bazoum.
Cu câteva ore mai devreme, doi oficiali occidentali au declarat pentru The Associated Press că junta din Niger i-a spus unui diplomat american de rang înalt că îl vor ucide pe Bazoum dacă țările vecine vor încerca o intervenție militară pentru a-l restabili la putere.
Nu este clar când sau unde va fi desfășurată forța și care țări din blocul de 15 membri vor contribui la aceasta. Experții în conflicte spun că aceasta va cuprinde probabil aproximativ 5.000 de soldați conduși de Nigeria și ar putea fi gata în câteva săptămâni.
După reuniunea ECOWAS, președintele țării vecine Coasta de Fildeș, Alassane Ouattara, a declarat că țara sa va participa la operațiunea militară, alături de Nigeria și Benin.
„Coasta de Fildeș va furniza un batalion și a făcut toate aranjamentele financiare … Suntem hotărâți să îl instalăm pe Bazoum în poziția sa. Obiectivul nostru este pacea și stabilitatea în regiune”, a declarat Ouattara la televiziunea de stat.
Niger, o țară sărăcită cu aproximativ 25 de milioane de locuitori, a fost văzută ca una dintre ultimele speranțe pentru națiunile occidentale de a se asocia pentru a învinge insurgența jihadistă legată de Al-Qaida și de gruparea Stat Islamic care a devastat regiunea. Franța și Statele Unite au peste 2.500 de militari în Niger și, împreună cu alți parteneri europeni, au investit sute de milioane de dolari pentru a-i susține armata.
Junta militară responsabilă pentru conducerea loviturii de stat, condusă de generalul Abdourahmane Tchiani, a exploatat sentimentul antifrancez în rândul populației pentru a-și consolida sprijinul.
Astăzi, cetățenii din capitala Niamey au declarat că ECOWAS nu este în contact cu realitatea de pe teren și nu ar trebui să intervină.
„Este treaba noastră, nu a lor. Ei nici măcar nu cunosc motivul pentru care a avut loc lovitura de stat în Niger”, a declarat Achirou Harouna Albassi, un rezident. Bazoum nu a respectat voința poporului, a spus el.
Vineri, Uniunea Africană și-a exprimat sprijinul ferm pentru decizia ECOWAS și a cerut juntei să „oprească urgent escaladarea cu organizația regională”. De asemenea, a cerut eliberarea imediată a lui Bazoum.
Uniunea Africană este așteptată să se reunească sâmbătă pentru a discuta situația din Niger
Joi seară, după summit, ministerul de externe al Franței a declarat că susține „toate concluziile adoptate”. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că țara sa a apreciat „determinarea ECOWAS de a explora toate opțiunile pentru rezolvarea pașnică a crizei” și că va trage la răspundere junta pentru siguranța și securitatea președintelui Bazoum. Cu toate acestea, el nu a precizat dacă SUA sprijină desfășurarea de trupe.
Soldații răzvrătiți care l-au înlăturat pe Bazoum în urmă cu mai bine de două săptămâni s-au instalat la putere, par închiși la dialog și au refuzat să îl elibereze pe președinte. Reprezentanți ai juntei i-au spus subsecretarului de stat american Victoria Nuland despre amenințarea la adresa vieții lui Bazoum în timpul vizitei acesteia în țară în această săptămână, a declarat un oficial militar occidental, vorbind sub protecția anonimatului din cauza sensibilității situației.
Un oficial american a confirmat această relatare, vorbind, de asemenea, sub protecția anonimatului, deoarece nu au fost autorizați să vorbească cu presa.
Human Rights Watch a declarat vineri că a vorbit cu Bazoum, care a spus că fiul său în vârstă de 20 de ani este bolnav cu o afecțiune cardiacă gravă și că i s-a refuzat accesul la un medic. Președintele a spus că nu are electricitate de aproape 10 zile și că nu are voie să își vadă familia, prietenii sau să aducă provizii în casă.
Nu este clar dacă amenințarea asupra vieții lui Bazoum ar schimba decizia ECOWAS de a interveni militar. S-ar putea să le dea o pauză sau să împingă părțile mai aproape de dialog, dar situația a intrat pe un teritoriu neexplorat, spun analiștii.
