Pe aeroport, la Otopeni, ieșirea din țară se face trecând printre produse de calitate. ”Made in România” este secțiunea unde, la loc de cinste, sunt și produsele marca Gerovital H3. Creația ei. ”Elixirul tinereții” și stării de bine.
Josip Broz Tito, Charlie Chaplin, Mao Zedong, Pablo Picasso, JF. Kennedy, Winston Churchill, Yasser Arafat. Acestea sunt doar câteva dintre personalităţile care au apelat la elixirul tinereţii „Made in Romania”. Gerovital H3 este un medicament autohton conceput de Ana Aslan.
„Regele Arabiei Saudite, Mareşalul de Gaulle, regele Marocului, Mareşalul Tito, Mareşalul Fanco, Miguel Asturias, Somerset Maugham, Indira Ghandi, preşedintele Suharto, din ceea ce ştiu eu, şi au fost mai mulţi, Caludia Cardinale, Salvador Dali, de la care primise o dedicaţie pe prima pagină a unei cărţi, un Don Quijote…”, enumeră fosta asistentă a Anei Aslan,Dr. Theodora Poli Bărbulescu, într-un interviu pentru Digi24.
Alţii trimiteau avionul personal pentru a o aduce pe Ana Aslan la ei acasă. Teodora Poli Bărbulescu a fost asistentă sa personală şi a cunoscut îndeaproape pe câţiva dintre pacienţii ei celebri.
„Mi-a povestit de Artistotel Onasis, l-a avut pacient, sau mai bine zis, Oanasis i-a trims şi avionul şi a mers pe insula Scorpio să îl vadă. Avea mult farmec. Pe Claudia Cardinale am cunoscut-o personal şi eu. A locuit la noi, la Otopeni, venise la tratament cu soţia lui Giuliano Gema”, povestește ea.
A urmat cursurile Facultații de Medicină din București (1915-1922). A fost profesor titular de clinică medicală a Facultății de Medicină din Timișoara (1945-1949), șef de secție la Institutul de Endocrinologie din București (1949-1952), iar din 1952 director al Institutului de Geriatrie. Numarându-se printre pionierii gerontologiei medicale mondiale.
Ana Aslan s-a preocupat de gerontologia socială, indicând măsuri organizatorice privind crearea unui sistem de stimulare a activitaților specifice vârstei a treia.
Dr. Ana Aslan a fost cea care a intuit și descoperit acțiuni terapeutice de tip biotrofic ale procainei prin tratament de lungă durată în doze mici, cu rol curativ și profilactic.
Gerovital H3
Gerovitalul H3, produs biotrofic original românesc si, în acelast timp, primul medicament creat anume să întârzie procesul de îmbatrânire, a fost elaborat între anii 1946 și 1956, de Prof. Dr. Ana Aslan și școala sa după numeroase cercetări clinice și experimentale, se arată pe site-ul ana-aslan.ro.
Rezultatele acestui studiu fac obiectul lucrarii Novocaina – factor eutrofic si întineritor publicata împreuna cu Prof. C. I. Parhon în 1955.
Desi întâmpinată cu scepticism, teoria Prof. Ana Aslan îsi va dovedi peste ani autenticitatea.
Începe o munca asiduă alaturi de farmacista Elena Polovrăgeanu ale carei rezultate constau în apariția medicamentului Gerovital H3 , medicament gerontologic prin intervenția sa în mecanismele de îmbatrânire la nivel molecular si geriatric datorită intervenției sale în bolile cronice degenerative ale vârstei a treia.
Un an mai târziu, în 1956, Gerovitalul este prezentat pentru prima dată lumii medicale internaționale la Congresul Therapiewoche de la Karlsruhe și apoi la Congresul European de Gerontologie de la Basel.
Din acest moment, cercetările românețti în domeniu se impun pe plan internațional și generează și o serie de cercetări de testare și comparație cu produse similare din farmacopeea mondială.
Aslavital
În 1960 Prof. Ana Aslan începe experimentarea unui nou produs care contine, pe lânga procaina, si un factor activator si antiaterogen – Aslavital.
Peste 34 de ani, în 1985, Prof. Ana Aslan publica în Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics lucrarea Tehnica și actiunea tratamentului cu Gerovital H3. Precizări după 34 ani de folosire.
Institutul
A înfiinţat şi a condus primul Institut de Geriatrie din lume, la Otopeni. Puţină lume ştie însă cum era femeia care a găsit leacul împotriva îmbătrânirii.
„Iubesc natura, în special marea, florile. Şi în afară de natură îmi place arta. Arta, în special pictura, am un simț deosebit al culorii şi mă pasionează culorile” – așa se descria profesoara, notează digi24.ro.
„În faţa pacientului obișnuit, Ana Aslan nu mai era celebritatea presată de program, de solicitări, de proiecte. Timpul se oprea în loc pentru ea în încercarea de a aduce o uşurare suferinţei”, spune Theodora Poli Bărbulescu.
„Îmi plac oamenii, deşi am fost de multe ori neînţeleasă de oameni. De multe ori, când am cunoscut pe cineva, mă interesează, mă interesează viaţa din ei şi evoluţia lor în viaţă”, spunea Ana Aslan.
O viață dedicată muncii
Ana Aslan şi a dedicat întreagă viaţă descoperirilor în domeniul geriatriei. Muncea către 12 ore pe zi, dar îi plăcea să fie şi mondenă.
Ana Aslan şi-a ţinut viaţa personală departe de ochii presei. Nu a avut copii şi nu a fost căsătorită niciodată. Apropiaţii spun că unul dintre motive pentru care nu a avut o familie este legat de muncă.
Tratamentul dezvoltat de Ana Aslan aducea în România Socialistă venituri de 17 milioane de dolari pe an. În ciuda succesului, nu a ocolit niciodată durerile si nevoile omului simplu. Obişnuia să îngrijească în institut bătrâni abandonaţi de familii cărora nu le cerea niciun ban.
Tovarăşa Elena Ceaşescu a fost mereu deranjată de popularitatea „Profesoarei”, scrie digi24.ro.
Târâtă în proces
Deloc întâmplător, ambele au primit în în anul 1974 titlu de academician. Dar pentru că a ajutat multe familii boiereşti, Ana Aslan a fost târâtă într-un proces îndelungat de către partidul comunist.
În 1978, colegiul de partid i-a cerut să achite 1,5 milioane de lei, bani care reprezentau contravaloarea unor taxe de spitalizare pe care ea nu le percepuse de la pacienții bătrâni și săraci.
Au urmat șapte ani de procese care au început în 1981 și s-au încheiat abia către sfârșitul anului 1987.
Într-un final, a fost achitată cu 5 luni înainte să moară.
În bătaie de joc
„Ana Aslan s-a stins la 20 mai 1988 la Spitalul Elias. I s-au refuzat ultimele dorinţe, de a fi îngropată în cavoul Kalindero-Danielopolu, unde deja erau mama şi fratele ei şi un unchi. Şi dorinţa de a fi înmormântată cu preot. Ana Aslan era credincioasă. A fost adusă într-un calm mortuar de la Elias la Cimitirul Belu, unde a avut loc o ceremonie laică, adică într-una se cânta marşul funebru de Chopin.
Crucea de lemn a fost pusă de un anonim în mijlocul nopţii”, povestește fosta asistentă a profesoarei.
