Ambele cuvântări ale lui Iliescu către mineri, acum 30 de ani, de dinainte și de după măcelul din Capitală: „Vreau să vă mulțumesc pentru acest act de înaltă solidaritate pe care l-ați demonstrat în aceste zile”.
La 28 decembrie 1989, la 3 zile după execuţia soţilor Ceauşescu în unitatea militară din Târgovişte, Regele Mihai I al României trasmitea un mesaj istoric românilor. Conform unei ştiri transmise la acea vreme de Reuters, Regele Mihai I al României transmitea românilor că ţara fusese preluată de vechii colaboratori ai lui Nicolae Ceauşescu, camuflaţi sub […]
Senatul, majoritar PSD-ALDE, a respins miercuri, 10 iunie 2020, în calitate de for decizional, OUG 91/2019 privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din decembrie 1989 (IRR).
De 30 de ani Justiția-nechezol din România îl protejează pe autorul principal al Mineriadei polițisto-militare din 13-15 iunie 1990, președintele pensionar Ion Iliescu.
În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, Poliţia a intervenit în forţă în Piaţa Universităţii, împrăştiindu-i pe manifestanţi şi făcând arestări.
La 26 decembrie 1990, New York Times îl trimitea în România pe jurnalistul Chuck Sudetic pentru a realiza un interviu cu Nicu Ceauşescu, cel care ar fi trebuit să preia puterea de la părinţii săi, Nicolae şi Elena Ceauşescu, executaţi în unitatea militară 01417 din Târgovişte la 25 decembrie 1989. Închis în spitalul Penitenciarului Jilava, […]
Pe 3 martie 1930, se năștea la Oltenița Ion Iliescu, cel care i-a succedat lui Nicolae Ceaușescu la conducerea statului român, preşedinte al României între anii 1990-1996 şi 2000-2004, actualmente inculpate în dosarul Revoluției pentru infracțiuni contra umanității
Dosarul Revoluției are un nou termen în cameră preliminară la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 21 februarie.
Generalul (r) Mircea Chelaru, cel care avea să ajungă Șeful Marelui Stat Major, era maior de informaţii în februarie 1990.
Asociația 21 Decembrie 1989 cuprinde participanți la revoluția română din 1989, fiind înființată în ianuarie 1990.
În urma deciziei de a se prezenta în alegeri ca formaţiune politică cu statut şi platformă proprii, care a provocat prima mare demonstrație a partidelor istorice pe 28 ianuarie 1990, Frontul Salvării Naţionale – FSN s-a înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti, pe 6 februarie același an.
Pe 28 ianuarie 1990 a avut loc în București primul mare miting împotriva acaparării de către eșalonul doi al PCR a puterii în România.
Primul mare miting post epoca Ceaușescu pentru democrație adevărată, organizat la inițiativa lui Corneliu Coposu de către cele trei partide istorice, PNȚCD, PNL și PSDR, s-a desfășurat acum 30 de ani, pe 28 ianuarie 1990.
Autorul volumului Cinci ani la Cotroceni, Iosif Boda a fost un tovarăș de bază al regimului comunist. În decembrie 1978 era propus să fie numit director adjunct la Institutul de Științe Politice și Studierea Problemei Naționale, iar Secția Cadre a CC al PCR considera că este corespunzător pentru funcția propusă.
În ianuarie 1990, Frontul Salvării Naţionale-FSN a fost în situaţia de a cere susţinerea Securității regimului Nicolae Ceauşescu, în contextul în care în România continuau demonstraţiile prodemocraţie, arată documente declasificate de Agenţia Centrală de Informaţii-CIA.
Încă din decembrie 1989 se lansează de către Silviu Brucan (reprezentantul Comisiei pentru externe și presă) o propagandă revoluționară de partid și de stat cu temele: ”Revoluția tineretului”; ”Armata e cu noi”; ”Securitatea îl apără pe Ceaușescu”; ”Securitatea care l-a ostracizat pe Iliescu”; ”securiștii-teroriști”; ”vidul de putere”, ”emanația”; Consiliul Frontului Salvării Naționale = Frontul Salvării Naționale.
Cartea „O Revoluție eșuată” a revoluționarului timișorean Claudiu Iordache, dedicată liderului Revoluției de la Timișoara, Lorin Fortuna, va fi lansată, Librăria “Mihail Sadoveanu” din București, vineri, 20 Decembrie 2019, ora 15,30.
La 30 de ani de la revoluția din decembrie 1989, ajuns la etatea de 89 de ani, Ion Iliescu a rupt tăcerea pe care și-o impusese de vreme bună și a acordat un interviu agenției guvernamentale de presă din Rusia, TASS.
Legea 10 din 1990, apărută în Monitorul Oficial nr.95 din 1 august 1990, proclama data de 1 Decembrie drept Ziua Naţională a României.
Ea a fost sărbătorită pentru prima oară la 1 Decembrie 1990, la Alba Iulia.
Gen. (r) Constantin Lucescu, fostul avocat al familiei Ceaușescu în procesul de la Târgoviște, din 25 decembrie 1989, a afirmat în exclusivitate în emisiunea Marius Tucă Show că procesul a fost o execuție politică pe care a regretat-o.
În aceste ore când se discută despre demisia Vioricăi Dăncilă de la președinția PSD mai mult chiar decât victoria lui Klaus Iohannis în cursa pentru Palatul Cotroceni, este poate important să străbatem rapid istoria acestui partid pentru a vedea cum au gestionat conducătorii săi înfrngerile în alegeri, pentru că victoriile știu mai toți să le fructifice.
Dezbaterea electorală rămâne un subiect de actualitate în această campanie pentru prezidențiale. Motivul este că această confruntare finală face parte deja din tradiția spectacolului electoral al alegerilor. Dar fiecare echipă de campanie are propria strategie de a aborda o astfel de dezbatere, de a o evita sau de a pune condiții privind organizarea ei.
Privind înapoi, unii cu mânie, alții cu urme de nostalgie, nu poți judeca prea aspru acel 20 mai 1990. Nu degeaba a fost ziua recordurilor electorale.
Între primele două victorii ale lui Ion Iliescu în competiția pentru președinția României, americanii au fost interesați de identificarea și eventual susținerea unui înlocuitor pentru cel care preluase puterea de la Nicolae Ceaușescu.
Generalul Victor Atanasie Stănculescu, cel care a jucat un rol important în Revoluția Română a mărturisit cu puțin timp înainte de a muri că, în 1992, americanii i-au propus să candideze la președinția României. Acele alegeri au fost câștigate de Ion Iliescu.
Din volumul de memorialistică ”Cronos autodevorându-se” semnat de Dumitru Popescu-Dumnezeu, unul dintre cei mai influenți oameni din Epoca de Aur, extragem astăzi un fragment senzațional.
Povestea omului datorită căruia Ion Iliescu a ajuns șef la Iași.
Biografiile conducătorilor de după 1945 sunt motive de râs amar în zilele noastre, dar analfabeții, trădătorii aleși să ocupe funcții mai mari sau mai mărunte au fost baza lacrimilor vărsate de poporul român, sălbăticia acestor personaje fiind o realitate a istoriei noastre recente.
Un memorandum înaintat șefului CIA, în aprilie 1986, îi indica drept posibili conducători ai României pe Ion Iliescu și pe Constantin Olteanu, fost ministru al Apărării ceaușiste și fost primar al Bucureștiului
