Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Sufletul românesc din școalele Blajului. Patriotism la 1883
Articole online

Sufletul românesc din școalele Blajului. Patriotism la 1883

În preajma zilei de 15 Mai 1883, elevii din clasele superioare ale liceului de băeţi din Blaj au hotărît să salveze Piatra Libertăţii, pe care o ameninţau valurile noroioase şi nărăvaşe ale Târnavei Mari.

Elevul Pantea a fost exclus, fireşte, din toate şcoalele secundare din Ungaria şi a găsit repede cărarea salvatoare, spre „ţara” dorită de peste Carpaţi. Mai trăiesc de sigur contimporani, cari îi cunosc soarta.

Obiectivul principal al anchetei: cine a făcut mutarea pietrii? — a rămas nerezolvit până astăzi. Cum acolo a rămas, pentru vecie, înfiptă în glia sfântă, Piatra Libertăţii, unde au aşezat-o „necunoscuţii vinovaţi”.

Rezultat neîndoielnic al cercetărilor:

În toamna acelui an directorul Ioan M. Moldovanu nu mai figurează în fruntea institutului şi îi urmează Ioan Antonelli.

Moldovănuţ, care, mai târziu, la 1900, când era prepozit capitular şi fusese candidat mult dorit la scaunul mitropolitan, lăcrima de bucurie la Constanţa, când se lansa vaporul „România” al ţării mame, se desparte definitiv şi de şcoală, rămânând numai stâlp al capitlului mitropolitan.

Tot ca document dăm aci şi lista completă a elevilor din clasele anchetate:

Clasa VI:

Abel Pop, Adrian Raţiu, Alex. Mărginean, Alimpiu Oprea, Aurel Domşa, Aurel Tincu, Beniamin Papiu, Corneliu Moşneag, Cosma Rusu, Demetriu Axente, Demetriu Dan, Demetriu Moisin, Emanoil Ordean, Emiliu Cormoş, Eugen Solomon, Eugen Răduţiu, Gavril Maior, George Muntean, George Pop, George Yamoş, Gregoriu Nestor, Ioanichie Olariu, Ioan Bucur, Ioan Mera, Ioan Mosora, Ioan Muntean, Ioan Petrişor, Ioan Puşcariu, Ioan Şara, Iosif Arieşan, Iosif Oprea, lovita Băbuţiu, Izidor Rusu, Laurenţiu Petricu, Marcu Lazar, Matei Tataru, Nicolae Dobrota, Nicolae Groze, Nicolae Pop, Octavian Pop, Petru Gorea, Simeon Haneşiu, Simeon Zăhan, Ştefan Banfi, Teodor Nagy, Teodor Raicu, Teoîil Dan, Traian Pop, Valeriu Florian, Virgil Oros.

Clasa VII:

Adalbert Caşolţian, Ambroziu Cheţian, Atanasiu Bologa, Aurel Balint, Aurel Ciato, Aurel Pascu, Avram Suciu, Basiliu Hopârtean, Basiliu Smigelschi, Emiliu Bianu, Eugen Bran, Ieronim Pascu, Ioan Bunea, Ioan Comşa, Ioan Crişan, Iuliu Crainic, Iuliu Mera, luliu Socol, Iuliu Trata, Iuniu Brut Hodoşiu, Sabin Alexandru, Constantin și Nerva Hodoș, Nicolau Moga, Nicolau Şara, Nicolau Şerban, Octavian Boeriu, Petru Cheţian, Petru Suciu, Samoil Ţetcu, Simeon Pintea, Simeon Tescariu, Valeriu Nobili.

Clasa VIII:

Alexandru Circa, Alexandru Densuşianu, Alexă Staicu, Aurel Hulea, Aurel Harşianu, Basiliu Dancu, Basiliu Oprişiu, Basiliu Şerbu, Basiliu Ternovean, Basiliu Vlassa, Constantin Cosorea, Demetriu Scurtu, Emil Moldovan, Gabriel Pipoşiu, Horaţiu Nicolescu, Ioan Baciu, Iosiî Scurtu, Iustin Ioanoviciu, Mihail Bardoşi, Nicolau Opreanu, Petru Simu, Sabin Secula, Şofron Olteanu, Titu Domşa.

Încă un amănunt semnificativ:

Când la 1908 mâini sacrilege au aruncat în aer cu dinamită vechiul simbol al desrobirii Ardealului, cel care a avut curajul să adune piatra risipită şi să-o îmbrace în betonul ocrotitor, refăcând monumentul, a fost prepozitul capitular Ion Micu-Moldovanu, directorul dela 1883 al liceului de băeti anchetat.

Şi asta cu 10 ani înainte de înfăptuirea României Mari!

Tot cu titlu de document, prea necesar astăzi, când atât de uşor se învăluie în uitare trecutul, amintim dintre celea multe — întreagă serie! — drapelul dela 10 Mai 1914, arborat de elevi pe clopotniţa catedralei dela Blaj, cu următorul consemn:

Curând va bate ceasul,

Carpații se ‘nfioară!

Acest steag, simbol al desrobirii, în sensul căderii graniţei din Carpaţi, este o realitate. L-au văzut sute de persoane, dintre acelea cari au înfruntat baionetele jandarmilor unguri, trimişi să-1 înlăture.”

 

Sursa: A. Lupeanu-Melin, revista Cultura Creștină din iulie – august 1936

Pagini: 1 2

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA