Această moștenire genetică i-a ajutat pe strămoșii noștri în lupta împotriva unor infecții.
Rămâne însă întrebarea: în ce măsură este afectată sănătatea noastră de astăzi?
Omul de Neanderthal s-a dezvoltat în Europa și a dispărut în urmă cu aproximativ 30.000 de ani.
Homo Sapiens nu este urmaşul direct al Omului de Neanderthal însă tot mai multe studii arată că în urmă cu mii de ani a existat un proces de procreare între înaintaşii noștri și Omul de Neandethal. Rezultatul acestui proces a fost o nouă variație de gene.
Împerecheri
Cele două studii, coordonate de Institutul Max Planck și Institutul Pasteur din Paris, citate g-geschichte.de, au arătat că în urma acestei împerecheri omul modern s-a ales cu un sistem imunitar mai puternic care reacționează mai bine împotriva infecțiilor.
“Suntem de părere că a existat o etapă din istorie când a fost un avantaj că dețineam aceste gene de la Omul de Neanderthal. Dar, ca în majoritatea cazurilor de combinații genetice, au existat și dezavantaje”, consideră Michael Dannemann de la Institutul Max-Planck.
Cercetătorii au stabilit că întărirea sistemului nostru imunitar a dus la reacții puternice împotriva unor influențe climatice inofensive. Așa s-au născut alergiile.
Experții au ajuns la concluzia că între 1 și 6% dintre genele europenilor și asiaticilor provin de la Omul de Neanderthal si Denisovanii.
„E greu să ne pronunțăm la modul general dacă astăzi acest lucru este mai mult un avantaj decât un dezavantaj, sau dacă nu ne afectează deloc“, a adăugat Dannemann.
