Stânga europeană, scindată de războiul din Ucraina
Pentru anumite curente ale stângii europene, sprijinul militar pentru Ucraina nu este un fapt de la sine înțeles. Deși au fost discreți în momentul invaziei, după un an, rezervele sau ostilitatea lor se exprimă tot mai mult. Sprijinul acordat unei țări aflate în război, ascensiunea NATO, parteneriatul cu Washingtonul (considerat imperialist) și opoziția față de Moscova se ciocnesc cu ideologia acestor mișcări politice din stânga social-democrației, dintotdeauna antimilitariste și antiamericane. Acest lucru provoacă tensiuni în cadrul formațiunilor politice, chiar și în sânul guvernelor, acolo unde coexistă mai multe tradiții.
Livrările de arme către Kiev, mandatul de arestare pentru crime de război emis împotriva lui Vladimir Putin de către Curtea Penală Internațională, propunerea Chinei privind „rezolvarea politică a crizei ucrainene”, redenumită „plan de pace”, au fost tot atâtea oportunități pentru stânga europeană de a-și exprima dezacordul.
Documentul de la Beijing „poate fi o soluție”, dă asigurări în Franța coordonatorul formațiunii La France insoumise (LFI), Manuel Bompard, pe 21 martie. Asupra acestui punct, ca și în multe altele, spaniolii de la Podemos sunt de acord cu partenerii lor francezi. Red TV, canalul de televiziune online lansat la începutul lunii martie de fondatorul partidului, Pablo Iglesias, și-a dedicat una dintre primele emisiuni „Planului de pace chinez”, „cea mai sensibilă inițiativă de a ajunge la încetarea focului”. Pe platoul de filmare, pentru a comenta, s-a aflat fosta șefă a canalului Russia Today în limba spaniolă, Inna Afinogenova, colaboratoare a noului canal. Potrivit acesteia, rapoartele din presa occidentală despre planul Beijingului păreau „scrise direct de un oficial al Departamentului de Stat al SUA”, care „consideră că trebuie ca oamenii să moară în continuare” în Ucraina.
Situația politică din Spania
Aceste poziții sunt împărtășite de o bună parte a coaliției de stânga aflate la putere în Spania, din care face parte Podemos, și acest fapt nu poate să nu afecteze buna funcționare în cadrul guvernului socialistului Pedro Sanchez. Opunându-se cu înverșunare Alianței Nord-Atlantice, pe care tind să o prezinte drept principalul responsabil pentru război, partidele unite sub eticheta Unidas Podemos s-au opus tuturor livrărilor de arme votate timp de un an de Parlament. Aceștia au refuzat să condamne invazia Ucrainei de către Rusia și au criticat în mod regulat deciziile lui Pedro Sanchez cu privire la Ucraina.
În octombrie 2022, la anunțul privind creșterea cu 26% a cheltuielilor militare în bugetul pe anul 2023, purtătorul de cuvânt al Podemos în Parlament, Pablo Echenique, a denunțat „rușinea” și „furia militaristă a NATO”, care impun război cu „mereu mai multe arme”.
Acest partid s-a abținut și la votul privind aderarea Finlandei și Suediei la NATO, iar neo-comuniștii din Stânga Unită (IU) au votat împotrivă. Și tonul continuă să crească la adresa Partidului Socialist.
În Grecia, partidul de stânga Syriza, aflat în opoziție, a condamnat ferm invadarea Ucrainei de către Rusia, dar a criticat ajutorul militar adresat Kievului. Încă din martie 2022, liderul partidului, fostul prim-ministru Alexis Tsipras, a declarat că trimiterea de arme în Ucraina reprezintă o „mare greșeală” și a întrebat Parlamentul „care ar fi beneficiile” ca Grecia să „se implice în război”. Decizia de a trimite patruzeci de tancuri BMP-1 staționate pe insulele grecești a fost criticată în mod deosebit, pe motiv că riscă să slăbească militar Grecia, care se confruntă cu provocări constante în aer și pe mare din partea Turciei.
Poziția partidului este însă destul de ambiguă. În octombrie 2022, europarlamentarii Syriza au aprobat un ajutor militar sporit pentru Ucraina, dar la 19 ianuarie s-au abținut cu privire la „o rezoluție care îndeamnă UE să înființeze un tribunal internațional special pentru a judeca crima de agresiune a Rusiei”.
Contradicțiile stângii germane
În Germania, războiul din Ucraina a pus în evidență contradicțiile formațiunii Die Linke (Stânga): sfâșiată între anti-imperialismul său inspirat de marxism, care o face să condamne „războiul de agresiune” al Rusiei, antiamericanismul său moștenit din Războiul Rece și antimilitarismul său visceral, care a determinat-o să ceară încetarea livrărilor de arme către Kiev și să condamne crearea unui „fond special” de 100 de miliarde de euro pentru Bundeswehr, decis de guvernul german. Fondată în 2007 de membri ai aripii stângi a Partidului Social Democrat (SPD) și moștenitori ai Partidului Socialist Unificat (SED) din fosta Republică Democrată Germană (RDA), Die Linke se luptă să-și mențină unitatea în fața războiului din Ucraina. În luna februarie, „Manifestul păcii” lansat de fosta preşedintă a grupului parlamentar, Sahra Wagenknecht, şi de feminista Alice Schwarzer a stârnit o dezbatere violentă în rândurile formațiunii. Semnat de circa 700.000 de persoane, textul nu a fost aprobat de mai mulți membri importanți ai conducerii partidului, care le-au criticat pe autoare că fac jocul Kremlinului prin faptul că nu cer încetarea focului ca o condiție /a negocierilor/ și prin faptul că textul este ambivalent față de extrema dreaptă rusofilă și pro-Putin.
