La șase ani după evenimente, adevărul despre afacerea Lavon a apărut din întâmplare. Totul fusese pus la cale de Ben Gurion și protejații lui. Întâmplarea a fost că un martor la un proces din 1960 să spună, doar în trecere, că a văzut o semnătură falsificată a lui Lavon pe un document din 1954 care se referea la un „eșec al forțelor de Securitate”.
Lavon, ajuns șeful puternicei Histradut Trade Union Federation, a cerut imediat o anchetă completă. Ben Gurion s-a opus cu toate puterile dar guvernul a făcut oricum ancheta peste capul lui.
Cercetările au arătat că semnătură lui Lavon a fost într-adevăr falsificată și că Lavon a fost folosit ca țap ispășitor într-o operațiune începută de Ben Gurion cu mult înainte.
În ziua de Crăciun a anului 1960, guverunl Israelian l-a exonerat în unanimintate pe Lavon.
Ben Gurion a fost furios la culme. A dat un ultimatum pentru Partidului Muncitorilor să-l înlăture pe Lavon, a plecat dintr-o ședința de guvern și a demisionat. Lavon a demisionat și el dar a câștigat o victorie morală. Au fost și manifestații studențești în favoarea lui.
Afacerea a zguduit conducerea statului, a divizat opinia publică, a forțat alegeri anticipate și a contribuit la retragerea treptată a lui Ben Gurion din viață publică.
