Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Societatea medievală: Cultura orală și importanța tiparului
Articole online

Societatea medievală: Cultura orală și importanța tiparului

tipar

Conform împărțirii tripartite a societății medievale europene apusene, perioada medie a istoriei a fost caracterizată de trei clase sau categorii sociale: oratores, anume preoții, clerul, ,,prietenii lui Dumnezeu”, bellatores, adică nobilimea cavalerească, acea parte a societăți care purta războaie și care avea drept de a purta arme, și laboratores, adică țărănimea, oamenii de rând, cei care trăiau pe moșiile nobililor.

Societatea medievală: Cultura orală și importanța tiparului

Cei dintâi, clericii, au menținut monopolul asupra culturii până spre sfârșitul Evului mediu, în vreme ce țăranii au fost exploatați de nobili în baza privilegiilor acordate de monarh nobililor latifundiari, pentru ca acesta să beneficieze de sprijinul lor politic și militar.

În mod evident, au existat conflicte între aceste două clase, dar mai mult s-a practicat tactica parvenirii sociale, niciuna dintre societăți, în ciuda unor edicte, neputând evita mobilitatea socială. Astfel că, de-a lungul timpului, nu se poate vorbi despre o societate medievală închisă, ascensiunea socială fiind posibilă, deși greu realizabilă.

Cultura rurală este una orală, inspirată din mitologii și legende care, dacă nu sunt la un moment dat fixate în scris, riscă să sufere modificări sau chiar să dispară în timp. Aristocrația și-a creat, treptat, propria ei cultură, scrisă, nu orală, diferențiindu-se astfel de cultura folclorica specifică mediului rural. Cu toate acestea, va continua să fie influențată de cultura păturii de jos, în același timp cultura aristocrație constituind un model pentru cei mai puțin educați. Cel mai bun exemplu este cel al legendelor din ciclul Mesei Rotunde, care sunt un model al îmbinării celor două culturi și care a putut fi difuzat și citit grație unei mari invenții, căreia îi datorăm și azi foarte multe, dacă nu totul.

Tiparul, creat de Johannes Gutenberg spre mijlocul secolului XV la Mainz, când a izbutit sa tipărească prima carte integrală, anume Biblia cu 42 de rânduri. Poate cea mai importantă consecință a apariția tiparului este difuzarea ideilor și accesul mult mai ușor al oamenilor de rând la cârti, nu doar în limba latină, ci și în limbile vernaculare, devenite, mai târziu, limbi naționale, odată cu ideologia specifică secolului romantic. Cartea nu mai este un lux, ci o necesitate, cititorul putând el însuși să descifreze înțelesurile unei opere, fără a avea nevoie de un mediator, odată cu popularizarea invenției lui Guttenberg. Cu timpul, aceasta a fost perfecționată, însă cel dintâi pas a fost făcut acum. Acum încep să fie mai ales difuzate creațiile culturale folclorice și tot acum educația este lărgită, este extinsă, treptat tot mai mulți oameni căpătând educații mai bune.

Registration

Aici iti poti reseta parola