El se afla sub domnia fratelui său mai mare, Regele Carol al IX-lea ales de Franţa drept Rege al Poloniei (în Polonia, tronul regal nu era în principiu moştenit, ci ales de Rege).
Henric al III-lea a devenit Rege al Poloniei în 1573 şi a fost încoronat la Cracovia în anul următor.
În Franţa acelei epoci, ca frate al Regelui, el deţinea titlul de duce de Anjou.
În momentul în care fratele lui Henric, Regele Carol al IX-lea, susmenţionat, a murit, fără a avea moştenitori, Henric al III-lea i-a succedat. Astfel, el a unit Coroanele Poloniei şi Franţei.
A fost uns şi încoronat la Reims, locul tradiţional de încoronare a suveranilor francezi, scrie history.info. Deși se aștepta să producă un moștenitor după ce s-a căsătorit cu Louise de Lorena la 14 februarie 1575, nici un copil nu a rezultat din uniunea lor.
La mijlocul lunii iunie 1574, după ce a aflat de moartea fratelui său, regele Carol al IX-lea al Franței, Henric a părăsit Polonia și s-a întors în Franța.
Absența lui Henric a provocat o criză constituțională pe care Parlamentul a încercat să o rezolve notificând-l pe Henric că tronul lui va fi pierdut dacă nu se va întorce din Franța până la 12 mai 1575. Neîntoarcerea sa a determinat Parlamentul să declare tronul vacant.
În Franţa, Henric al III-lea şi-a continuat rolul până în 1589.
În 1578 a fondat faimosul Ordin al Sfântului Spirit (în franceză, L’Ordre du Saint-Esprit) drept cel mai important ordin cavaleresc francez.
