Unul dintre pacienţii infestaţi a declanşat o acţiune judecătorească împotriva sa, în urma căreia și-a pierdut postul din spital.
I s-a permis, însă, să se ocupe în continuare de pacienţii bolnavi de lepră, contribuind la scăderea numărului de bolnavilor din Norvegia de la peste 1.800 de cazuri în 1875 la 575 de cazuri în 1901.
Medicul Armaner Gerhard Henrik Hansen s-a născut la Bergen, la 29 iulie 1841.
A studiat medicina la Universitatea Regală Frederik, în prezent Universitatea din Oslo, absolvind în 1866.
A fost stagiar la Spitalul Naţional din Christiana şi apoi a practicat medicina la Lofoten, un arhipelag din Norvegia.
În 1868, Hansen a revenit la Bergen pentru a studia lepra alături de medicul David Corneluis Denielssen.
Hansen, pe baza studiilor epidemiologice, a ajuns la concluzia că lepra era o boală cu o cauză specifică.
Are muzeu
Între 1870-1871, a călătorit la Bonn şi Viena pentru a obţine informaţiile necesare pentru a confirma ipoteza susţinută de el.
În 1873, a anunţat descoperirea de Mycobacterium leprae în ţesuturile tuturor suferinzilor, deşi el nu le-a identificat bacteria.
Nu a fost sigur că lepra a fost într-adevăr cauzată de acest organism.
La vremea respectivă, nu era posibilă cultivarea de bacterii în laborator şi infestarea animalelor de laborator pentru a urmări evoluţia.
Odată cu trecerea timpului, munca lui a fost recunoscută la cel de-al doilea Congres internaţional consacrat leprei, care s-a desfăşurat în 1909, la Bergen, unde se află şi un muzeu care îi poartă numele.
Universitatea din Bergen i-a dedicat, de asemenea, un centru de cercetare – Armauer Hansen Building – situat în interiorul Spitalului Universitar Haukeland.
Arhivele despre lepră din Bergen au fost nominalizate de către UNESCO pe lista: Memory of the World.
A murit la 12 februarie 1912.
