Atunci s-a pornit o mare prigoană împotriva credincioșilor din partea arienilor, întocmai că și de la închinătorii de idoli, căci erau urâti, chinuiți și uciși toți cei care Îl mărturiseau pe Hristos ca pe Făcătorul, iar nu ca făptură, Dumnezeu întrupat, iar nu om simplu.
Mai ales s-a înmulțit arieneasca putere, pentru că însuși împăratul Constantie, fiul marelui Constantin, a căzut în acest eres.
Acesta avea în curtea sa doi boieri mari, pe Evsevie și Filip, care erau arieni și care îi prigoneau mult pe cei dreptcredincioși și supărau Biserica lui Hristos.
Ei au fost pricinuitorii izgonirii și morții celui între sfinți, părintele nostru Pavel mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului, pe care l-au trimis în Armenia și au îndemnat pe arieni că să-l sugrume, lucru care s-a și făcut, iar în locul lui în scaun au rânduit pe Macedoniu.
Asemenea și pe mulți alți dascăli și mărturisitori ai dreptei credințe i-au pierdut în diferite feluri, între care erau și mucenicii Marcian și Martirie, care cu scrierile și cuvintele lor au împodobit foarte mult Biserica lui Dumnezeu. Ei au lăsat multe învățături bisericești din care se adăpau fiii duhovnicești.
Citețul și ipodiacoanul
Amândoi au slujit pe lângă pomenitul sfânt mărturisitor și patriarh Pavel. Marcian era citeț și Martirie era ipodiacon. Amândoi erau notari care scriau toate învățăturile și faptele patriarhului lor, prin care întăreau dreapta credință.
Ei mai erau și mari propovaduitori ai cuvântului lui Dumnezeu și slujitori ai Bisericii, pe care o apărau că două paveze împotriva ereziilor, pentru că Domnul le-a dat lor înțelepciune, precum și credincioșilor lor ucenici, împotriva căreia arienii, care îi prigoneau, nu puteau să se împotrivească, nici să răspundă.
După izgonirea și moartea Sfântului Pavel, începătorii de eresuri au îndreptat otrava lor asupra celor doi ucenici ai săi, Marcian și Martirie.
