Ca urmare, casa construită de el pe strada Dionisie Lupu din București, actuala Casa Universitarilor, a fost confiscată de stat şi cumpărată la licitaţie de către mareşalul Palatului Regal, Gheorghe C. Filipescu (1840-1902), profesor şi latifundiar din Moldova.
În 1947, regimul comunist a dat-o spre folosinţă cadrelor didactice universitare cărora li s-au amenajat săli de lectură, de conferinţe, cinema şi restaurant.
Serviciul de Informații al lui Cuza Vodă
A.I. Cuza a avut propriul său Serviciu de Informaţii condus de maiorul Cezar Librecht, directorul general al Poştelor şi Telegrafelor.
În februarie 1859 Alexandru Ioan Cuza l-a chemat de la Iaşi pe specialistul în telegrafie, belgianul Cezar Librecht, pentru a prelua conducerea Telegrafului.
La scurt timp a fost luat în evidenţa oştirii, iar în martie 1859 a fost numit şi inspector de telegraf în Ţara Românească. Acesta a devenit oficial „Inspector general şi responsabil al administraţiilor de telegraf din Ţara Românească şi Moldova”.
Sub îndrumarea personală a Domnitorului, belgianul Cezar Librecht, specialist în telegrafie, şi om cu „relaţii” între foştii membri ai Comisiei Europene a Dunări, a contribuit atât la impunerea unui strict control al statului asupra Telegrafului şi, mai târziu a Poştei, cât şi la crearea unui serviciu specializat de informare a autorităţii centrale de decizie cu problemele de interes pentru siguranţa statului român.
Prin intrarea acestuia în rândul corpului ofiţeresc şi numirea sa ca adjutant domnesc, întregul circuit al informaţiilor destinate Domnitorului a trecut practic în subordinea Ministerului de Interne.
Deşi oficial acesta a păstrat funcţia de „inspector general al telegrafului”, el a devenit, în fapt, şeful acestui serviciu original de informaţii subordonat direct Domnitorului.
Astfel au fost eliminate verigile intermediare de transmitere a informaţiilor care au fost astfel ferite de ochii unor agenţi din organele poliţieneşti, aflaţi în „simpatii” faţă de boierii „reacţionari”, ostili unirii şi favorabili unor interese străine, scrie intelligence.sri.ro.
Dezertor belgian?
Conform Dicționarului contimporanilor de Dim. R. Rosetti, citat de galeriaportretelor.ro, există două ipoteze privind originile lui Cezar Librecht:
