Un pas decisiv pentru o viitoare Uniune Turcă?
Cel de-al optulea summit al Consiliului de Cooperare al Statelor Vorbitoare de Turcă, cunoscut sub numele de Consiliul Turc, desfășurat la Istanbul săptămâna trecută, a fost o mare reușită a lui Recep Tayyip Erdogan. Instituționalizarea organismului se potrivește perfect cu agenda politică internă a președintelui turc.
La summitul din 12 noiembrie, găzduit de Erdogan, au participat președinții Azerbaidjanului, Kazahstanului, Kârgâzstanului și Uzbekistanului, care sunt membri cu drepturi depline ai organizației alături de Turcia, precum și președintele Turkmenistanului și prim-ministrul Ungariei, ale căror țări dețin statutul de observatori. Cu excepția Ungariei, care a fost în trecut un stat satelit, toate celelalte țări au făcut parte din URSS, iar Moscova le consideră și astăzi în sfera ei de influență.
Întâlnirea s-a concentrat pe stimularea cooperării în cadrul organizației în domenii precum energia, infrastructura și transporturile, dar a abordat și probleme internaționale precum și pe situația din Afganistan și alte evoluții regionale.
Unită, lumea turcească reprezintă o forță. Statele au o suprafață de 4,5 milioane de kilometri pătrați și o populație de peste 160 de milioane. Produs intern brut combinat depășește 1,5 trilioane de dolari. Erdogan și omologii săi par conștienți de potențialul acestei alianțe și par dornici să creeze o forță nealiniată marilor actori de pe scena internațională în care să se susțină reciproc.
Platforma oferă liderilor o oportunitate de a-și folosi parteneriatul pentru a-și consolida puterea pe plan interna, precum și de a câștiga o oarecare independență în fața puterilor globale precum Statele Unite, Europa, Rusia și China. Ideea este de a construi o economie regională, dar și o alianță diplomatică și de securitate.
Participanții au adoptat un document intitulat „Viziunea lumii turcești – 2040”, care stabilește ținte realizabile și orientate către obținerea de rezultate în materie de politică externă, securitate, cooperare economică, legături intercomunitare și relații cu actorii străini până în 2040. Comentând documentul, Erdogan a subliniat că statele membre și-ar putea intensifica eforturile de dezvoltare a cooperării multilaterale în probleme globale.
Statele membre intenționează să înființeze, de asemenea, un fond de investiții pentru a sprijini eforturile de diversificare a economiilor lor, de creștere a comerțului intra-regional, de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii și de consolidare a cadrului instituțional al Camerei de Comerț și Industrie din Turcia. De asemenea, sunt în derulare eforturi pentru a îmbunătăți legăturile de transport între statele membre, inclusiv o inițiativă de stimulare a cooperării dintre autoritățile portuare ale acestora, de-a lungul așa-numitului coridor de transport transcaspic de est-vest, din Turcia în China.
La summit, atât Erdogan, cât și președintele Azerbaidjan, Ilham Aliyev, au subliniat importanța așa-numitului coridor Zangezur, o rută de transport pe care Baku aspiră să o primească pe teritoriul armean pentru a conecta Azerbaidjanul continental cu exclava sa autonomă Nakhcivan. Pentru Turcia, o astfel de rută ar însemna nu doar o legătură terestră cu Azerbaidjan, ci și o poartă către bazinul Caspic și Asia Centrală. Ankara vede un potențial economic semnificativ al rutei ca o legătură cheie în proiectele de transport, comunicații și infrastructură potențiale care ar reuni lumea turcă și ar consolida Coridorul de transport transcaspic est-vest de mijloc.
Consiliul Turc amenință puterea lui Putin
Ultranaționaliștii turci ar putea prezenta summitul drept un pas către crearea unei „Uniuni Turce”, dar lipsa de sprijin politic pentru ciprioții turci arată că Consiliul turcesc se bazează în mare parte pe un pragmatism centrat pe economie, mai degrabă decât pe idealism etnic.
Potrivit unui birocrat turc familiarizat cu organismul, dinamica globală impune statelor turcești să își instituționalizeze în continuare parteneriatul. „Consiliul turcesc a apărut pe baza unei culturi comune și a perspectivei unui viitor comun. Prin instituționalizarea Consiliului turcesc, statele turcești ar putea atinge potențialul de a realiza interese comune”, a spus el pentru Al-Monitor. „De asemenea, perioada următoare ar putea fi depășită doar prin unirea forțelor între națiunile care au realizat coeziunea culturală, economică și, într-o oarecare măsură, politică. Astfel, schimbările și tendințele de transformare în umbra rivalităților globale necesită o interacțiune sinergetică la diferite niveluri între statele turcești, o interacțiune orizontală la nivel societal și o instituționalizare facilitatoare, păstrând în același timp identitățile lor ca state”, a spus el.
Cu toate acestea, regiunea în care ar înflori Consiliul Turc este văzută de Rusiei și China ca aflându-se în sfera lor de influență. Un nivel mai ridicat de conștiință turcească și o cooperare mai strânsă în proiectele economice, de transport și de infrastructură ar fi cu siguranță văzute ca un risc atât de Moscova, cât și de Beijing. Potrivit gândirii strategice a Ankarei, Rusia și China doresc să păstreze controlul asupra Asiei Centrale și se opun apariției unei noi puteri în regiune.
Mai mult, regimul lui Erdogan ar putea folosi procesul de instituționalizare a Consiliului turcesc ca un atu în eforturile sale de a se apropia de administrația Joe Biden, promițând americanilor construirea unei forțe care să contrabalanseze influența Rusiei și Chinei în regiune.
Consiliul turcesc a fost fondat în 2009 de Turcia, Azerbaidjan, Kazahstan și Kârgâzstan, bazându-se pe moștenirea etnică și lingvistică comună. Uzbekistanul s-a alăturat ca membru cu drepturi depline în 2019, la un an după ce Ungaria a primit statutul de observator. Turkmenistanul, care urmează o politică de neutralitate permanentă, s-a alăturat organizației în calitate de observator la summitul de la Istanbul., scrie al-monitor.com.
.
