Un scut din lemn și piele datând din jurul anului 250 d.Hr. este unul dintre puținele scuturi romane complete găsite vreodată.
Numele: Scutum roman pictat (scut lung)
Ce este: Un scut din lemn și piele folosit de un soldat roman în luptă
De unde provine: Dura-Europos, Siria
Când a fost făcut: Secolul al II-lea d.Hr.
Acest scut înalt, semicilindric, care se află în colecția Galeriei de Artă a Universității Yale, este unul dintre puținele exemple supraviețuitoare ale unui „scutum” roman, cel mai popular tip de scut din secolul al IV-lea î.Hr. până în secolul al III-lea d.Hr. A fost excavat din orașul antic Dura-Europos din Siria în urmă cu aproape un secol și a aparținut probabil unui soldat roman care și-a pierdut viața în luptă.
Puține exemplare ale acestui tip de scut au supraviețuit de-a lungul mileniilor, chiar dacă este bine cunoscut din reprezentările din artă, potrivit Live Science.
Scutul de la Dura-Europos oferă arheologilor o cantitate uriașă de informații
Mai multe straturi de fâșii de lemn au fost laminate împreună pentru a obține o suprafață de 105,5 centimetri înălțime, 41 cm lățime și aproximativ 6 milimetri grosime. Acesta fusese sfărâmat în 13 bucăți și îi lipsea „umbo”-ul – o bucată de material în formă de cupă care ar fi protejat zona centrală prin care soldatul se agăța de scut.
Partea din față a scutului a fost acoperită cu piele, apoi pictată. Potrivit Galeriei de Artă a Universității Yale, „decorul pictat reflectă iconografia romană a victoriei, inclusiv un vultur cu o coroană de lauri și un leu”.
Scutul a fost descoperit de arheologi în 1933 sub un turn de fortificație în timpul săpăturilor de la Dura-Europos. Romanii au făcut ca Dura-Europos să facă parte din imperiul lor în anul 165 d.Hr., folosindu-l ca punct comercial în est.
Orașul a fost abandonat în anul 256 d.Hr. după ce a fost asediat de soldați din Imperiul Sasanian din Iranul antic
Arheologii au găsit scheletele a 19 soldați romani, cu toate armele și armurile lor – inclusiv scutum – într-un tunel de sub un turn de fortificație.
Deși este posibil ca acești soldați să fi fost pur și simplu prinși de un tunel prăbușit, unii experți cred că sasanizii așteptau ca romanii să iasă afară. Când au reușit, sasanizii au folosit nafta – o armă chimică antică – pentru a-i sufoca.
După bătălia cu sasanizii, locuitorii au fugit, iar Dura-Europos a fost rapid recucerită de nisipurile deșertului. A fost găsit abia în 1920, când arheologul american James Henry Breasted a recunoscut numele „Dura” pe o inscripție grecească de pe poarta principală a orașului antic.
