După retragerea romanilor din Dacia (273-275 d.Hr.) s-au aflat puține lucruri despre strămoșii noștri, locuitorii zonei carpato-dunărene. Se spune că de la daci nu au rămas izvoare scrise.
Manuscrisul cuprinde documente scrise în jurul anului 1000 d.Hr. A fost scris cu caractere dacice de la dreapta la stânga şi se citeşte de jos în sus. Vorbeşte despre vlahi şi regatul lor.
Cunoscut sub numele de Codex Rohonczi, după numele oraşului Rohonc (Rohonczi în grafia maghiară veche; în germană Rechnitz, în croată Rohunac, situată, astăzi, în provincia Burgenland din estul Austriei). Manuscrisul a fost păstrat în localitatea Rohonczi. Groful Batthyany Gusytav a dăruit-o Academiei de Ştiinţe a Ungariei, în 1838.
Acum, manuscrisul se află în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Ungariei din 1838. Mulţi au încercat să descifreze „scrierea secretă” din Codexul Rohonczi, dar nu au reușit.
„Toate încercările le-am aruncat pe foc”
După al doilea Război Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, îi scria cercetătorului Otto Gyurk, în legătură cu Codex: „Se găseşte în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Ungariei o carte rară – Codex Rohonczi.
Acest Codex este scris cu o scriere secretă, pe care nimeni nu a reuşit s-o descifreze până acum. Şi eu am încercat. Literele sunt asemănătoare scrierii greceşti. M-am gândit că seamănă şi cu literele feniciene, apoi am încercat pe baza vechii scrieri ungureşti, dar n-a mers. Toate încercările le-am aruncat pe foc”.
Otto Gyurk, după ce a studiat Codexul Rohonczi, a publicat în 1970 o parte din observaţiile sale într-un articol, în care a încercat să identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre.
