Competiția dintre cele două blocuri în Războiul Rece a dus astăzi la descoperirea unor importante informații despre Imperiul Roman și granițele acestuia.
Sateliții spion din Războiul Rece au ajutat la descoperirea unor forturi romane pierdute
Fortărețele sunt răspândite în stepa siriană, în ceea ce este astăzi Siria și Irak, pentru a proteja provinciile estice de incursiunile arabe și persane.
Potrivit cercetătorilor, forturile se află într-o regiune în care a fost identificată o linie defensivă de 116 forturi în cadrul unui studiu aerian realizat de părintele Antoine Poidebard în 1934:
„Începând cu anii 1930, istoricii și arheologii au dezbătut scopul strategic sau politic al acestui sistem de fortificații„, spune autorul principal al cercetării, profesorul Jesse Casana de la Dartmouth College, „dar puțini cercetători au pus la îndoială observația de bază a lui Poidebard, potrivit căreia exista o linie de forturi care definea frontiera romană de est”, potrivit Antiquity.
Într-un studiu publicat în revista Antiquity, o echipă de la Dartmouth College a studiat imaginile declasificate ale sateliților spioni, care au făcut parte din primul program de spionaj prin satelit, pentru a determina dacă descoperirile lui Poidebard erau corecte.
Folosind ca punct de referință fortificațiile găsite de Poidebard, studiul a dezvăluit 396 de noi locații de fortificații
Acestea au fost găsite într-un peisaj care a fost grav afectat de schimbările din zilele noastre în ceea ce privește utilizarea terenurilor. Fortificațiile au fost găsite în întreaga regiune care se întindea de la est la vest, contrazicând teoria conform căreia acestea formau un zid de graniță nord-sud.
În schimb, studiul sugerează că fortificațiile au fost construite de romani pentru a promova comerțul interregional, protejând caravanele care călătoreau între provinciile estice și teritoriile non-romane și permițând comunicarea între regiunile estice și vestice.
În mod esențial, acest lucru sugerează că granițele lumii romane erau mai flexibile și mai cuprinzătoare decât se credea anterior. Este probabil ca frontiera romană de est să nu fi fost un focar constant de conflicte violente.
Deși romanii aveau o prezență militară puternică, ei acordau, de asemenea, importanță comerțului și comunicării cu regiunile aflate dincolo de stăpânirea lor directă. Prin urmare, această revelație ar putea remodela semnificativ modul în care înțelegem viața la frontierele romane.
Vorbind pentru HeritageDaily, profesorul Jesse Casana, de la Dartmouth College, a declarat:
„Am reușit să identificăm cu încredere doar rămășițele arheologice existente la 38 dintre cele 116 fortificații Poidebard. În plus, multe dintre probabilele forturi romane pe care le-am documentat în acest studiu au fost deja distruse de dezvoltarea urbană sau agricolă recentă, iar nenumărate altele sunt extrem de amenințate”.
