Pe 2 februarie 1979, în buletinul informativ National Intelligence Daily, se acorda un spațiu larg unor schimbări făcute de Nicolae Ceaușescu la vârful ”conducerii de partid și de stat”. Unul dintre cei maziliți era, în opinia analiștilor CIA, Emil Bobu. Fostul strungar, al cărui merit ”profesional” era că intrase în 1945 în partidul comunist, fusese până atunci căpitan în procuratura militară, deputat în Marea Adunare Națională, consilierul lui Ceaușescu, ministru de Interne și Vicepreședinte al Consiliului de Stat. Din această funcție tocmai fusese eliberat și CIA considera asta o informație importantă legată de jocurile de putere care se desfășurau sub Ceaușescu.
”România – Zdruncinarea conducerii
Emil Bobu, un secretar de partid foarte puternic, a fost cel mai mare perdant al zdruncinării din această săptămână a conducerii de partid și guvern din România. El a fost retrogradat la mai puține funcții în guvern și în aparatul uniunilor sindicale. Deși Bobu este un apropiat al soției președintelui Ceaușescu, declinul său nu reflectă o schimbare a poziției ei, ea rămânând pe poziția a doua ca putere în regim. Fostul secretar de partid pe probleme externe, Vasile Mușat, care l-a înlocuit pe Ministrul de Externe (Ștefan) Andrei în această funcție acum mai puțin de un an, a fost și el retrogradat. Ultimele schimbări de personal sunt pe linia politicii lui Ceaușescu de a roti periodic înalții demnitari.”
Măsurile luate de Nicolae Ceaușescu făceau într-adevăr parte din politica de rotire a cadrelor practicată în Epoca de Aur. Pe Emil Bobu, președintele l-a recuperat rapid, numindu-l, în 1980, viceprim-ministru. Din 1982, el a fost secretar al CC al PCR, postură în care l-a prins Revoluția. Condamnat la 10 ani de închisoare pentru represiunea mișcărilor de stradă, el a stat 7 ani în pușcărie. În 2014, a murit, la vârsta de 87 de ani.
Foto: Wikipedia – Emil Bobu primind o medalie de la Nicolae Ceaușescu, în 1977
