Riscul de tulburări civile crește în mai mult de jumătate din țările lumii, potrivit unei analize
Potrivit Verisk Maplecroft, o firmă de consultanță și informații privind riscurile cu sediul în Marea Britanie, 101 din cele 198 de țări urmărite în cadrul Indexului de tulburări civile au înregistrat o creștere a riscului de tulburări civile între al doilea și al treilea trimestru al acestui an.
Firma a scris în raportul său de joi că doar 42 de țări au înregistrat o scădere a acestui risc.
„Deși au avut loc mai multe proteste de mare amploare și de profil înalt în prima jumătate a anului 2022, ce e mai rău, fără îndoială, urmează să vină”, a adăugat firma.
Indicele Verisk se bazează pe mai mulți factori, printre care nivelul inflației, modul în care țările răspund la disensiuni și impactul devastator pe care tulburările civile l-ar putea avea asupra infrastructurii unei țări.
Raportul a precizat că națiuni precum Peru, Kenya, Ecuador și Iran au văzut cum nemulțumirea a apărut pe străzile lor din cauza creșterii costurilor. Potrivit indicelui Verisk, Sri Lanka a înregistrat cea mai semnificativă scădere a stabilității guvernamentale, deoarece protestele în masă cauzate de cea mai gravă criză economică din istoria modernă a țării l-au înlăturat pe fostul președinte Gotabaya Rajapaksa în luna iulie.
Unele dintre națiunile cele mai expuse riscului de tulburări civile sunt țările cu venituri medii, care au avut fondurile necesare pentru a oferi protecție socială în timpul pandemiei COVID-19, dar care acum se luptă să mențină cheltuielile vitale pentru populația lor, au scris cercetătorii.
Țările mai bogate din Uniunea Europeană se confruntă cu aceleași riscuri, nemulțumirile putând crește în Elveția, Olanda, Germania și Bosnia și Herțegovina din cauza consecințelor războiului din Ucraina.
„Invazia Rusiei în Ucraina supraîncarcă prețurile la alimente și combustibil și alimentează o criză a costului vieții în întreaga lume”, a scris firma. „Cu toate acestea, cele mai grave efecte încă nu s-au declanșat”.
Între timp, penuria de energie din Germania a dus la o pană de curent și la creșteri extreme ale prețurilor la energie, iar autoritatea de reglementare de top a țării a declarat că națiunea trebuie să reducă consumul de gaz pentru a putea suporta mai târziu iarna care urmează.
Țările de Jos, care importă în mod obișnuit 15% din gazul său din Rusia, se confruntă, de asemenea, cu o dilemă dacă să accelereze forajul în regiunea Groningen, bogată în gaze, și să riște să declanșeze cutremure mai devastatoare, care au afectat deja grav 26.000 de locuințe.
Inflația va fi probabil resimțită mai acut în următoarele câteva luni și se așteaptă să se agraveze în 2023
„Doar o reducere semnificativă a prețurilor globale la alimente și energie poate opri tendința globală negativă a riscului de tulburări civile”, a precizat firma.
Vremea este, de asemenea, un factor cheie, a adăugat aceasta. Dacă temperaturile mai scăzute decât de obicei vor lovi Europa în toamnă și iarnă, acest lucru ar exacerba o „criză energetică și de cost al vieții deja gravă”, a scris firma.
Aceasta a adăugat că secetele ar putea, de asemenea, să crească prețurile la alimente și să declanșeze proteste în țările afectate.
„Următoarele șase luni vor fi probabil și mai perturbatoare”, se arată în rezumatul raportului.
