Evenimentul Istoric > Articole online > România comunistă > Rezistență și tocmeală în procesul colectivizării
Articole online

Rezistență și tocmeală în procesul colectivizării

colectivizare

Rezistența sătenilor din comuna Radomir în fața asaltului statului comunist de-a lungul colectivizării nu s-a materializat în revolte de amploare precum au fost cele din satele și comunele oltene ca Dăbuleni, unde a avut loc o revoltă a 250 de țărani, dintre care 147 arestați și 29 închiși, sau Ciupercenii Noi, unde în 3-5 iunie a fost devastat sediul GAC, iar președintele și secretarul sfatului popular au fost sechestrați.

Rezistență și tocmeală în procesul colectivizării

Totuși, la nivel individual, statul comunist, prin organele de Miliție și Securitate și prin centrele de putere locală, a distrus armonia internă a comunei Radomir prin urmărirea, în cazul lui Pavel Tuțu, de către organele de Securitate. 

 Rezistența anticomunistă a luat două forme: una pasivă și una activă; pe de-o parte, una individuală ascunsă (sabotaj economic) sau deschisă (agitație publică), pe de altă parte, una organizată, subversivă, înarmată sau nu. Un opis privind rezistența țărănimii din satele regiunii Oltenia împotriva colectivizării în perioada 1949- 1962 a întocmit Cezar Avram. De pildă, Iliescu D. Petre, născut în 1906 în Radomir, chiabur, fost notar, cu o avere de 30 ha și o mașină de treierat, fost PNL – Brătianu, a fost propus pentru a fi trimis în colonia de muncă de la Craiova timp de 2 ani. Motivul ,,cât timp a fost notar a exploatat țărănimea. Face instigații în legătura cu colectivizarea, fapt pentru care în comună nu a putut lua ființă GAC. Lansează zvonuri în legătura cu războiul, când afirmă că se va termina cu comuniștii”. A fost eliberat în data de 21.02.1953. Unui alt consătean, Nuica Gheorghe, i s-a dat sentința în 1952, având dosar de penitenciar. Pricoiu Gavrilă, agricultor, a fost internat trei ani în lagărele de muncă (L.M.) conform ordinului nr. 10052, fiind eliberat în 30.06.1962. Potrivit aceluiași ordin ar fi trebuit și

Socolescu Stan să petreacă doi ani în colonie, însă a fost eliberat conform ordinului nr. 10070/01.04.1960. Alți săteni din comuna vecină, Dioști, au fost și ei trimiși în colonie, tot cu antecedente politice liberale indezirabile, tot chiaburi și tot pentru că instigau țăranii să nu intre în gospodăriile agricole. De altfel, în perioada 1950-31 martie 1968 au fost arestate 91.333 de persoane, cele mai multe în anul 1952 – 24.826.

Rezistența este un mit care nu face decât să simplifice o relație foarte complexă și complicată care s-a instaurat în România comunistă între organele centrale, regionale, comunale, locale și comunitate. Nu a fost o luptă continuă, ci o perioadă în care negocierea a jucat un rol important.

Registration

Aici iti poti reseta parola