În zilele de 7 și 8 Noemvrie 1860, s-a petrecut o răscoală în Craiova, provocată de noua lege votată în vara aceluiași an asupra patentelor.
Mai mulți negustori au cerut de la primul lor staroste sa-și dea demisiunea și să protesteze contra punerii în lucrare a legii asupra patentelor; dar starostea a refuzat.
În urma acestora, vreo sută de comercianti s-au dus la administrator (prefect) și au protestat contra legii.
Secretarul Administraliei, în lipsa prefectului, a dat ordin să se aresteze câțiva dintre cei ce protestau.
Această măsură, în loc de a potoli spiritele, le întărâtă și mai tare.
Un număr și mai mare de negustori asociandu-se cu cei dintâi, merseră ca să libereze cu sila din închisoare pe arestați.
Atunci Administrația făcu apel la forța publică și dorobanții traseră cu armele asupra cetățenilor.
Numărul celor uciși a fost opt, iar al celor răniți mai greu și duși la spital a fost de 14.
Aproape 100 de persoane au fost arestate dupa aceea și date în judecată.
Răscoale analoage, deși mai puțin sângeroase, s-au întâmplat în Ploiești, Ismail și Bolgrad.
Ziarul „Românul” de la 18 si 19 Noemvrie 1860 cuprinde o dare de seamă foarte circumstanțioasă asupra conflictului din Craiova.
În sedinta de la 3 lanuarie 1861, Principele Știrbei amintește că pe la finele lunii trecute, Adunarea rugase pe Președintele Consiliului a depune pe birou dosarele relative la evenimentele din Craiova si acesta respinsese atunci cererea, sub cuvânt că chestiunea este înca pendentă înaintea Tribunalului și de aceea ruga Adunarea să aștepte până ce acesta își va termiana lucrarea.
Această cerere însă se făcuse cu două luni după trecerea evenimentului si astfel Camera lăsase destul timp Guvernului de a lua însuși inițiativa. Oratorul speră că ministerul se va ține de cuvânt și va depune actele cerute.
Dupa o discuțiune destul de animată, Barbu Catargiu cere cuvântul.
Barbu Catargiu:
În urma tuturor câtor s-au zis aici și aiurea asupra acestei fapte, si mai mult dintr-un punct de vedere de asigurare și de domolire a spiritelor, după evenimentele de la Craiova, am și eu puține cuvinte să adaug.
Domnilor, n-am nevoie să-mi fac din nou profesia de credință. Știți că sunt cel mai mare inimic al abuzurilor de putere si mai cu seama al răzvrătiților, al turburărilor de pe ulițe.
Și de aceea zic că Guvernul bine a făcut de a potolit aceste mișcări.
Dar tot asemenea voiu zice ministerului : cu aceeași datorie câtă să arăți, în numele patriei și al demnității tale, că ceea ce ai făcut este bine făcut.
Căci în toate întâmplările de felul acesta, se găsesc oameni care calomniază, care bârfesc și aruncă asupra Guvernului vina faptelor lor, vrând să-l înnegrească, să-l sape cu orice preț.
Însă tu, Guvernule, dacă n-ai abuzat de drepturile tale, după ce cu o mână puternică ai zdrobit revolta, pentru care te felicităm, vino acum cu o frunte senină și arată că bine ai făcut, că nu e nici vina ta, nici a subalternilor tăi, și atunci răii tăi voitori se vor pleca si amicii îți vor intinde mâna.
Acesta a fost cugetul Adunării, după mine, când a venit de a cerut deslusiri asupra evenimentelor de la Craiova.
Dar am văzut cu întristare că Guvernul s-a tras înapoi cu îndoială și n-a venit cu franchețea, cum așteptam, să ne lumineze asupra chestiei.
Și, cu tot respectul ce am pentru puterea executivă, respect care singur m-a făcut a ține până acum tî cerea plin de mâhnire, când am auzit pe Guvern că se trage înapoi…
Sursa: Barbu Katargiu – Discursuri parlamentare 1859-1862, editura Minerva, 1914
