Rarisim: O dublă pereche de quasari descoperită în Universul primitiv

 

Descoperirea de către telescopul Hubble a nu mai puțin de două perechi de quasari este una de o importanță colosală pentru a înțelege mai bine modul în care se formează galaxiile.

Această descoperire este echivalentă că „găsirea unui ac într-un car cu fân”, scriu cercetătorii.

O echipă condusă de astronomul Nadia Zahamska, de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, a localizat o dublă pereche de quasari, adică două perechi de galaxii care adăpostesc în centrul lor câte o gaură neagră super-masivă, scrie Science et Avenir.

Quasarii dubli sunt deja obiecte foarte rare în Univers: probabilitatea de a descoperi unul în raport cu un quasar simplu este de numai unu la o mie.

Prin urmare, descoperirea în același timp a doi quasari dubli este ceva de-a dreptul excepțional. Cu atât mai mult cu cât această pereche este cea mai apropiată observată până acum: ambele se găsesc la numai 10.000 de ani lumină una de alta.

Prin comparație, Soarele noastru se află la o distanță de 26.000 de ani lumină de gaura neagră super-masivă situată în centrul Căii Lactee.

Quasarii, prescurtare de la „Quasi Stellar Astronomical Radiosource”, sunt obiecte astronomice foarte speciale: au aparența unei stele, însă în realitate sunt surse de radiații puternice foarte îndepărtate.

Aceste obiecte sunt partea vizibilă a galaxiilor active care adăpostesc o gaură neagră masivă.

Un singur quasar poate fi de mii de ori mai strălucitor decât o întreagă galaxie cu sute de miliarde de stele, ceea ce face ca studiul galaxiilor care găzduiesc quasarii să devină foarte dificil.

Se apreciază că, în urmă cu 10 miliarde de ani, quasarii erau mult mai mulți, când numeroasele fuziuni dintre galaxii alimentau găurile negre.

Prin urmare, astronomii cred că în acea perioadă trebuie să fi fost și mai mulți quasari dubli.

Potrivit cercetătorilor, proximitatea acestor quasari dubli s-ar explica prin faptul că fiecare pereche se găsește în centrul a două galaxii pe cale să se ciocnească între ele.

Aceste perechi de galaxii gazdă vor sfârși deci prin a fuziona, la fel precum quasarii, dând naștere unei găuri negre solitare și mai masive.

Quasarii erau atât de apropiați încât, pe telescoapele terestre, nu reprezentau decât un singur obiect. Însă, folosind întreaga forță a telescopului spațial Hubble, astronomii au putut constata că era vorba în realitate de patru quasari distincți, situați la 10 miliarde de ani în trecut.

Această descoperire va permite studierea într-un mod inedit a coliziunilor dintre galaxii și fuziunea găurilor negre super-masive în Universul primitiv.

Quasarii joacă de asemenea un rol crucial și în formarea galaxiilor: când două dintre aceastea, prea apropiate, încep să se deformeze gravitațional, o parte din materia lor trece în găurile negre respective, aprinzând astfel quasarii.

De-a lungul timpului, această radiație intensă declanșează puternice vânturi galactice care mătură majoritatea particulelor de gaz din galaxiile în fuziune.

În lipsa gazului, noile stele nu se mai pot forma, astfel că galaxiile devin galaxii eliptice.

Un asemenea scenariu urmează de altfel să aibă loc peste câteva miliarde de ani, când Calea Lactee va fuziona cu galaxia vecină, Andromeda.