„Raidul de la Dieppe”, eșecul umilitor al Aliaților în încercarea de a invada continentul
Prizonieri de război canadieni capturați în urma Raidului de la Dieppe
La începutul anului 1942, tot mai multe voci cereau ca Aliații să invadeze Europa nazistă și să deschidă un al doilea front. Răspunsul a venit prin Raidul de la Dieppe, desfășurat la 19 august 1942. Forțele canadiene și britanice au lansat o invazie în nordul Franței pentru a testa apărarea germană. Desfășurarea operațiunii s-a încheiat într-un mod dramatic.
Sovieticii au insistat să fie întreprinse mai multe acțiuni pe frontul vestic pentru a reduce presiunea militară germană din est. Reacționând la cererile de ajutor din partea rușilor, britanicii au planificat să atace coasta franceză.
Scopul Raidului de la Dieppe
O hartă a expansiunii naziste din octombrie 1941, reprezentată în albastru. Roșu reprezintă puterile aliate
În 1942, Aliații nu erau pregătiți pentru o invazie la scară largă. Americanii doreau să stabilească în curând un nou front în Europa de Vest, însă britanicii erau rezervați. Ei preferau să se concentreze asupra pozițiilor germane mai fragile din Africa și Italia.
Aliații au făcut un compromis. Au fost de acord să desfășoare forțe pentru a-i hărțui pe germani în Europa de Vest. Printre ținte se numărau clădirile, echipamentele și proviziile inamice. Motivul principal al acțiunii a fost acela de a distrage atenția germanilor de la frontul rusesc.
Raidul Dieppe a eșuat din toate punctele de vedere
Lord Louis Mountbatten, șeful britanic al operațiunilor combinate
Lordul Louis Mountbatten a conceput ideea raidului. Mountbatten a fost șeful operațiunilor combinate britanice și un membru proeminent al familiei regale. Asistându-l pe Mountbatten, generalul Bernard Montgomery a pus la punct detaliile asaltului.
Intenționând să o facă prin surprindere totală, planul a menținut bombardamentele asupra apărării germane la un nivel minim până la declanșarea atacului terestru. Cea mai mare parte a trupelor urmau să debarce în portul Dieppe. Bateriile de tunuri germane de pe stâncile poziționate pe ambele părți ale orașului urmau să fie capturate de unități mai mici de forțe speciale.
Denumită inițial Operațiunea Rutter, data de lansare a raidului asupra Dieppe a fost stabilită pentru începutul lunii iulie. Montgomery a ordonat ca forțele canadiene să conducă atacul. Cu toate acestea, vremea nefavorabilă a împiedicat declanșarea operațiunii.
În luna august, britanicii au revizuit planul, aducând mici modificări și redenumindu-l „Operațiunea Jubilee”
Aliații au trimis peste 6.000 de militari în cadrul operațiunii. Aproximativ 5.000 dintre aceștia erau soldați canadieni, conduși de generalul-maior J.H. Roberts. Chiar înainte de raid, Roberts le-a transmis trupelor sale: „Nu vă faceți griji, oameni buni, va fi floare la ureche”.
În sprijinul marelui contingent canadian se aflau aproximativ 1.000 de soldați britanici și 50 de soldați ai armatei americane. Opt distrugătoare britanice au oferit sprijin naval. Au existat, de asemenea, multe nave de debarcare de dimensiuni reduse. În mod semnificativ, tancurile aveau să fie principala armă folosită în luptă.
Apărarea germană de la Dieppe
Între timp, germanii au rămas în Franța ocupată. Posibilitatea de a invada Regatul Unit a dispărut ca urmare a apărării aeriene solide britanice și a sosirii forțelor americane.
Strategia germană în Europa de Vest s-a concentrat pe menținerea Aliaților în afara continentului.
Dieppe, orașul ocupat de germani, a rămas bine apărat. Serviciile de informații au raportat că un atac aliat era iminent. Acolo era staționată o garnizoană de 1.500 de oameni, iar mai multe unități germane au rămas în apropiere.
Bazele Luftwaffe erau pregătite să apere coasta pe calea aerului. Naziștii aveau avantajul că Dieppe era așezat între stânci mari, cu o priveliște bună asupra orașului.
În zorii zilei de 19 august 1942, pe întuneric, navele aliate au traversat Canalul Mânecii și astfel începea Raidul de la Dieppe. Patrulele germane au reperat câteva nave. Se pierduse orice șansă de atac surpriză.
Rapoartele serviciilor de informații au subestimat puterea de foc puternică de care dispuneau germanii. Aliații s-au confruntat cu focuri de armă intense venite din toate părțile. Aproape 30 de tancuri au ajuns pe țărm, dar plaja stâncoasă le-a îngreunat înaintarea.
Deși pierderile lor au fost grele, o parte din infanteria canadiană a reușit totuși să ajungă până în oraș. Cei care au sosit în oraș nu au reușit să depășească pozițiile germane, iar tancurile nu au putut trece de barierele de beton. Comandanții au ordonat retragerea și evacuarea. Raidul asupra Dieppe a durat nouă ore și s-a încheiat la prânz.
Din cei 5.000 de canadieni trimiși în luptă, 3.367 au fost uciși, răniți sau luați prizonieri.
În aer, aeronavele de vânătoare germane au doborât 106 avioane aliate. Luftwaffe a pierdut doar 48 de aeronave. Germanii au scufundat un distrugător britanic împreună cu zeci de bărci maritime destinate debarcării. A fost o înfrângere umilitoare pentru Aliați.
Aliaților le lipsea pregătirea pentru a manevra tancuri pe o plajă plină de stânci. În cele din urmă, Mountbatten, planificatorul raidului, a fost acuzat că nu era calificat pentru funcția militară pe care o deținea.
