Putin, acuzat de crime de război
„Crimele de război sunt încălcări grave ale normelor internaționale privind desfășurarea ostilităților și protecția victimelor, norme pe care beligeranții trebuie să le respecte. Una, fundamentală, prevede că populația civilă și bunurile civile nu pot fi atacate. Atacul deliberat, intenționat împotriva populației și a civililor este o crimă de război”.
Marea problemă este să se demonstreze că aceste atacuri au fost deliberate. „Ideea este intenționalitatea atacului. O altă regulă fundamentală a dreptului războiului este că chiar și atacul împotriva țintelor militare este interzis, atunci când comandantul care îl comandă este conștient că ar provoca accidental un număr excesiv de decese și răniri în rândul civililor față de avantajul militar așteptat”.
Cât privește spitalul atacat de trupele rusești, Moscova susține că aceasta era o bază pentru luptătorii naționaliști ucraineni.
„Acest lucru poate fi constatat în timpul procesului. Dar chiar dacă, în vecinătatea spitalului, ținta rusă era militară, acel atac este interzis dacă se constată că comandantul era conștient că nu va fi respectat principiul proporționalității între avantajul militar și daunele colaterale. Comandantul care o ordonă săvârșește o crimă de război”.
Curtea Penală Internațională a deschis o anchetă privind crimele de război la solicitarea a 39 de state, deși Rusia nu este parte a acestui organism, internațional.
„Rusia nu face parte din statutul de la Roma, dar întrucât aceste crime au loc pe teritoriul ucrainean și Kievul a acceptat jurisdicția Curții, Curtea poate fi pronunțată pentru crime de război și, eventual, crime împotriva umanității, Trebuie să colectăm dovezi care să ne permită să stabilim, dincolo de orice îndoială rezonabilă, răspunderea penală a liderilor politici și militari ruși care au planificat și au ordonat atacurile”.
„Nu pentru crima de agresiune, la Curtea Penală Internațională, pentru că Rusia nu face parte din Statutul de la Roma și ar fi nevoie de o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU. Rusia i-ar pune veto în mod evident”.
La ce se poate ajunge?
„Se poate ajunge la o condamnare sau un mandat de arestare pentru crime de război. Dar pentru ca procesul să aibă loc în fața Curții este necesară prezența învinuitului”.
Putin riscă chiar să ajungă Curții Penale internaționale, dacă va fi răsturnat de la putere.
„Este o ipoteză îndepărtată acum. Putin este ferm la putere. Dacă l-ar pierde, noul guvern l-ar putea aduce în fața justiției internaționale. Este greu să se întâmple așa ceva. Cu toate acestea, Putin și liderii militari, dacă au primit un mandat de la CPI, ar putea fi oricând arestați dacă plecau în străinătate. Statele părți la CPI au obligația de a coopera cu Curtea și de a executa mandatele acesteia de arestare”, scrie ziarul Italian Il Giornale.
