Stăpân pe situație, liderul de la Kremlin a ridiculizat Uniunea Europeană în timpul conferinței de la Soci. Putin a comparat situația actuală cu un basm popular rusesc asemănător cu povestea românească „Ursul păcălit de vulpe” (în folclorul rusesc nu e vorba de un urs, ci de un lup), spunând că UE a ajuns să aibă coada prinsă în gheață. Președintele rus a adăugat că țara sa ar putea ajuta UE trimițând cantități suplimentare de gaz suplimentar dacă autoritățile de reglementare ar aproba doar proiectul său de companie, conducta Nord Stream 2 dintre Rusia și Germania.
Polonezii sunt singurii revoltați
În vreme ce liderii europeni tac și înghit, guvernul naționalist conservator de la Varșovia a cerut comisarului UE pentru Concurență, faimoasa Margrethe Vestager, să inițieze o investigație asupra colosului rusesc Gazpromâ pentru manipulare a pieței și abuz de dominație asupra piețele energetice în temeiul articolului 102 din Tratatul privind funcționarea UE.
Doi participanți la ședința de joi a Consiliului privind energia au declarat că prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a susținut lansarea unei investigații pentru a trezi Gazpromul și a-i da o lecție.
Ideea a câștigat sprijinul Italiei și Olandei în cadrul reuniunilor la nivel inferior de la începutul acestei săptămâni, dar Germania, care vede numai propriile interese, se opune ferm, susține politico.eu citând un diplomat european.
Deși Comisia Europeană trebuie să răspundă cererii poloneze, nu este obligată să lanseze o anchetă de concurență. Ultima dată când autoritățile de concurență au avut Gazprom în vizor a fost în 2015, când au susținut că gigantul rus al gazelor percepe prețuri „nedrepte”, dar cazul a eșuat și în 2018, iar Gazprom a sc[pat fără amendă.
De data aceasta ar fi și mai greu, oentru că Gazprom susține că își îndeplinește toate contractele de furnizare, gazul suplimentar fiind folosit pentru rezervele Rusiei. Rusia furnizează aproximativ 40% din gazul natural al UE.
„Comisia analizează în prezent toate acuzațiile privind posibile conduite anticoncurențiale ale companiilor care produc și furnizează gaze naturale către Europa în vederea verificării dacă situația actuală de pe piețele angro de gaze din Europa poate fi atribuită comportamentului comercial al participanților la piață, „a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei.
Comisia Europeană a susținut că această creștere a prețului gazului este un fenomen global temporar și gestionabil, fără legătură cu agenda climatică și politicile de liberalizare a pieței energiei, care au descurajat contractele de furnizare de gaze pe termen lung în favoarea unei tranzacții pe piață deschisă.
UE a dat cu oiștea-n gard
În timpul Consiliului European de joi, șeful Comisiei pentru politică externă, Josep Borrell, a recunoscut în spatele ușilor închise că criza petrolului și gazelor are „rădăcini geopolitice profunde” și se agravează, deoarece gazul suplimentar pompat de SUA și Qatar trecea prin Europa, în vreme ce astăzi se îndreaptă spre cumpărătorii asiatici dispuși să plătească gras. „Din punct de vedere geopolitic și al securității, nu ar trebui să oferim furnizorilor de gaze pârghiile pe care le au astăzi”, a spus Borrell.
Oficial, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat Parlamentului European că „deși Gazprom și-a onorat contractele pe termen lung cu noi, nu a răspuns cererii mai mari ca în anii precedenți”. Ea s-a plâns că „acest lucru ne face vulnerabili” și a cerut eforturi pentru diversificarea furnizorilor. Dar țările care nu încearcă să se diversifice au făcut de fapt mai bine. Ungaria, care menține relații cordiale cu Kremlinului a semnat două acorduri pe 15 ani pentru gazul rusesc și nu mai are probleme de aprovizionare.
Acest lucru l-a determinat pe premierul ceh Andrej Babiš să eticheteze eșecul țării sale de a obține acorduri similare pe termen lung din motive politice drept „o greșeală”. El a cerut Comisiei să-și regândească strategia de reducere a dependenței de gaze de Rusia. „Uitați de independența vreodată față de Rusia, acest lucru nu se va întâmpla niciodată”, le-a spus Babiš liderilor din UE.
Rușii joacă dur cu Moldova și România
Putin este nerăbdător să semneze astfel de acorduri. Liderul rus a declarat joi că acele „companii europene care primesc gaz de la Gazprom în baza unor contracte pe termen lung îl primesc de patru ori mai ieftin”comparativ cu prețurile de pe piața spot.
Dar mulți se tem să reînnoiască astfel de legături pe termen lung cu Rusia – mai ales după ce au auzit cum tratează rușii Moldova
Von der Leyen a transmis liderilor UE o conversație pe care a avut-o cu premierul moldovean Natalia Gavrilița privind reînnoirea contractului cu Gazprom care expiră. Gazprom s-a oferit să reînnoiască acordul, dar a dorit să crească prețul la 790 de dolari luna aceasta — un nivel în care Moldova spune că nu poate plăti. Unii consideră că Rusia exercită presiuni asupra Moldovei după ce a ales un guvern pro-UE și a promis că va relua controlul asupra enclavei separatiste din Transnistria.
Republica Moldova a declarat vineri starea de urgență de 30 de zile, Gavrilița afirmând că Gazprom furnizează doar o treime din fluxurile obișnuite de gaze.
În România, furnizorii de energie care doresc să rezerve lunar gaz suplimentar rusesc au dat de asemenea un semnal de alarmă cu privire la faptul că Gazprom refuză să răspundă la cererile lor de aprovizionare suplimentară în această iarnă.
Miniștrii energiei din UE vor aborda din nou această problemă la Consiliul Energetic extraordinar de marți, anunță politico.eu.
